Gabriel Radu 12.3 Cine este iertat? (Isaia 59:15-21) (st12 Dorinţa neamurilor)
Isaia 59 prezintă un tablou înspăimântător al problemei păcatului. Din fericire, Biblia prezintă şi speranţa răscumpărării.
Prima întrebare este: Câţi dintre noi au păcătuit? Biblia spune clar: Noi toţi! Prin urmare, răscumpărarea se întemeiază pe iertare (Ieremia 31:34). Pavel spune acelaşi lucru. Toţi au păcătuit, aşadar nu este nicio deosebire în această privinţă. Cei care sunt socotiţi neprihăniţi sunt consideraţi astfel doar pentru că ei primesc, prin credinţă, darul neprihănirii lui Dumnezeu prin jertfa Domnului Isus (Romani 3:9-20,22).
3. Ce ne spun versetele de mai jos despre cum suntem salvaţi? Ce speranţă ar trebui să ne ofere ele în legătură cu judecata? Romani 3:21-24
Mulţi cred că, la judecată, întrebarea este: Cine a păcătuit? Toţi au păcătuit. Dar întrebarea este: Cine este iertat? Dumnezeu este drept când socoteşte neprihănit „pe cel ce crede în Isus” (Romani 3:26). La judecată, întrebarea decisivă este: Cine a primit şi primeşte iertarea prin credinţa în Isus?
Este adevărat că suntem judecaţi după fapte, dar nu în sensul că faptele ne mântuiesc. Dacă aşa ar sta lucrurile, atunci credinţa ar fi zadarnică (Romani 4:14). Însă faptele dovedesc dacă am fost cu adevărat mântuiţi (Iacov 2:18).
4. De ce nu ne pot mântui faptele, nici acum, nici la judecată? Romani 3:20,22
Faptele bune, ascultarea de Lege, nu pot să mântuiască. Scopul Legii într-o lume păcătoasă nu este de a salva, ci de a arăta păcatul. Însă „credinţa care lucrează prin dragoste” (Galateni 5:6), dragoste pusă în inimă de Duhul lui Dumnezeu (Romani 5:5), dovedeşte că omul crede în Isus (Iacov 2:26).
Faptele sunt manifestarea credinţei mântuitoare. Deci adevărata credinţă este exprimată printr-o supunere zilnică faţă de Domnul, dovedită prin ascultarea de Lege. La judecată, Dumnezeu foloseşte faptele ca dovezi ale credinţei pentru fiinţele care nu pot citi gândurile aşa ca El. Dar, pentru omul convertit, atunci când viaţa lui este întărită de Isus şi de Duhul sfânt, doar faptele care vin în urma convertirii sunt relevante la judecată. Viaţa de păcat de dinaintea convertirii a fost deja spălată prin sângele Mielului (Romani 6).
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
