Daniela Magureanu si Bogdan Stoica 11.6 Lucrarea din ceruri (Evrei 9:24) (st11 Sanctuarul noului legământ)
Studiază Evrei 9:24, în special în contextul în care a fost scris, şi anume pentru a explica lucrarea lui Isus din cer, după moartea Sa ca jertfă pentru noi. Deşi se pot spune multe, vrem să ne concentrăm doar asupra expresiei de la sfârşitul versetului, care spune că Isus Se înfăţişează acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu.
Gândeşte-te la semnificaţia acestui lucru. Noi, oamenii păcătoşi şi căzuţi; noi care am fi mistuiţi de strălucirea slavei lui Dumnezeu, dacă am privi-o acum; noi, oricât de răi am fost sau oricât de îngrozitor am călcat Legea lui Dumnezeu, avem pe Cineva care Se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu pentru noi. Avem un Reprezentant care stă în faţa Tatălui pentru noi. Gândeşte-te cât de iubitor, de iertător şi de binevoitor a fost Isus pe pământ. Exact aceeaşi persoană este acum Mijlocitorul nostru în cer!
Acesta este celălalt aspect al veştii bune: Isus nu doar că a plătit pedeapsa pentru păcatele noastre, luându-le asupra Lui la cruce (1 Petru 2:24), ci acum El stă în prezenţa lui Dumnezeu ca Mijlocitor între cer şi pământ, între om şi Dumnezeu.
Este absolut logic: Isus, ca Dumnezeu şi Om (Omul desăvârşit, fără păcat), este singurul care poate construi o punte între om şi Dumnezeu peste abisul creat de păcat. Lucrul cel mai important de ţinut minte este că acum există un Om, o Fiinţă umană care ne poate înţelege toate încercările, durerile şi ispitele (Evrei 4:14,15) şi care ne reprezintă înaintea Tatălui.
8. „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită” (1 Timotei 2:5,6). Care sunt cele două roluri care Îi sunt atribute lui Isus în aceste versete şi cum au fost ele prefigurate în slujirea din sanctuarul pământesc?
Vestea bună a noului legământ este că acum, datorită lui Isus, păcătosul care se pocăieşte are pe Cineva care îl reprezintă înaintea Tatălui, pe Cineva care a câştigat pentru el ceva ce el însuşi nu ar fi putut câştiga niciodată, şi anume neprihănirea absolută – singura neprihănire care poate sta în prezenţa lui Dumnezeu. Prin neprihănirea aceasta, desăvârşită prin suferinţă (Evrei 2:10), Isus stă înaintea lui Dumnezeu cerând pentru noi iertare şi putere asupra păcatului. Fără aceasta, noi nu am avea speranţă nici acum şi, cu siguranţă, nici la judecată.
Roagă-te şi meditează asupra faptului că o Fiinţă umană, Cineva care a experimentat ispitirea, stă înaintea lui Dumnezeu în cer. Ce înseamnă acest lucru pentru tine personal?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
