Gabriel Radu 1.2 Iubeşte, ca să fii iubit (st1 Introducere la cartea Deuteronomul)
1 Ioan 4:8 spune: „Dumnezeu este dragoste.” Oricât de simple ar fi aceste cuvinte, ideea din spatele lor este atât de profundă, încât abia putem pricepe implicaţiile lor. Ele nu spun că Dumnezeu iubeşte, că arată dragoste sau că este o manifestare a dragostei, ci că Dumnezeu este dragoste. Dragostea este esenţa identităţii Lui. Ca fiinţe căzute, pur şi simplu nu suntem în stare să pricepem pe deplin ce înseamnă „Dumnezeu este dragoste”.
Dar, cu siguranţă, putem înţelege suficient încât să ştim că este o veste foarte bună. Dacă, în loc de „Dumnezeu este dragoste”, ar fi spus „Dumnezeu este ură” sau „Dumnezeu este răzbunător” ori „Dumnezeu este indiferent”, această revelaţie despre El ar fi reprezentat pentru noi un motiv de îngrijorare.
Dragostea impregnează tot cosmosul, poate chiar mai mult decât o face gravitaţia. Dumnezeu ne iubeşte şi noi, la rândul nostru, trebuie să-L iubim (vezi Deuteronomul 6:5; Marcu 12:30).
Totuşi, dragostea, ca să fie dragoste, trebuie să fie oferită în mod liber. Dumnezeu nu poate forţa dragostea; în momentul în care face acest lucru, nu mai este dragoste. Prin urmare, când Dumnezeu a creat în cer şi pe pământ fiinţe inteligente şi raţionale, capabile să iubească, a existat întotdeauna riscul ca acestea să nu-L iubească, la rândul lor. Unele fiinţe au ales astfel şi… iată originile a ceea ce noi cunoaştem ca fiind „marea luptă”.
1. De ce următoarele texte au logică doar în contextul libertăţii şi al riscului pe care dragostea le implică? Isaia 14:12-14; Ezechiel 28:12-17; Apocalipsa 12:7
Deosebit de profund este textul din Ezechiel 28:15, care arată că, deşi acest înger, Lucifer, a fost o fiinţă desăvârşită, creată de un Dumnezeu desăvârşit, s-a găsit nelegiuire în el. Desigur, nu pentru că a fost creat cu acea nelegiuire. Dimpotrivă: fiind creat cu capacitatea de a iubi, Lucifer avea adevărata libertate morală şi, în ciuda a tot ce îi fusese oferit („erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe”), acest înger a vrut mai mult. Un lucru a dus la un altul, până când a fost „război în cer”.
În unele locuri pot fi cumpăraţi căini-roboţi, care ascultă întotdeauna comenzile – nu murdăresc covorul şi nu rod mobila. Totuşi, este posibilă o relaţie semnificativă cu un astfel de „câine”? Cum te poate ajuta răspunsul dat să înţelegi motivul pentru care Dumnezeu a creat fiinţe care puteau să-L iubească în mod liber, la rândul lor?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
