„VINO ’NAINTE DE IARNĂ!”
2 Timotei, cap. 4:13,21
„O, vino ’nainte de iarnă”,
Ca gerul să nu te cuprindă
Și adu-mi a dragostei haină!
Te-aștept ’n-a speranțelor tindă!
Și cărțile sfinte, din piele,
Te rog să-mi aduci cât mai grabnic!
Cu hrana cerească din ele
Puterea-mi sporește-n mod tainic.
În geam, îmi răsar flori de gheață.
Afară e frig, sunt nămeți.
Dar inima-i caldă, e trează
Și-n casă aduc ninși drumeți.
E iarnă!… E timpul spre-apus!…
Mai arde-al sfințeniei foc?
Prin Duhul cel Sfânt ești dispus
Să-nfrângi al păcatului joc?
O, vino ’nainte de iarnă
La Cel ce cu drag te primește,
Să-ți dea a dreptății Lui haină!
De-ai ști cât de mult te iubește!
……
Isuse, Te-aștept ne-ncetat!
‘Nainte de iarnă să vii!…
În inimă tron Ți-am păstrat
Și-am strâns, pentru Tine, flori vii!
Îmi arde în suflet un dor:
Spre Patria fără ierni reci
Condu-mă, de-acum, Te implor!
Cu Tine să fiu pentru veci!
T. M.
