Views

SINTEZE BIBLICE MAJORI – TRIM. 4, 2016

  1. Iov, cu toată suferința, Domnului I-a fost fidel.

Nu a-ntrezărit motivul, dar s-a încrezut în El.

Ca un luminos preludiu-al veșnicei Împărății,

Fericit sfârșit Iov are, cum nici n-a putut gândi.

Dar răsplata-adevărată, fără boldul morții reci,

Ne-o va da Cel ce e Viața și-Învierea-n veci de veci.

 

  1. Marea Luptă e prezentă-n viața lui Iov și a mea.

Orice om devine frontul pe care ea se va da.

Diavolul pe toți ne-acuză, inclusiv pe Dumnezeu;

Poate-aduce suferință, să sfâșie ca un leu.

Dar, curaj!… Isus, pe cruce, dă răspunsul așteptat:

El, Iubirea, biruiește, iar Satana-i condamnat!

 

  1. „Oare în zadar se teme Iov de Domnul Dumnezeu?

Nu i-ai dat Tu bogăție? L-ai ferit de orice rău…

Ia, atinge-te de toate și cert, Te va blestema!”

Însă Iov rămâne tare, chiar și când soția sa,

 

Nemaisuportând durerea, să-L blesteme îl îndeamnă.

Iov în Dumnezeu se-ncrede și afirmă fără teamă:

„Ce, primim doar cele bune? Domnu-a dat și Domnu-a luat.

Fie veșnic al Său Nume de toți binecuvântat!”

 

  1. Mulți s-au întrebat pe vremuri, mulți se-ntreabă și acum:

„De ce este suferință, dacă Dumnezeu e bun?”

Când privim Cartea naturii sau Cuvântul revelat,

Ni-este clar că suferința-i generată de păcat.

 

Chiar de nu-nțelegem totul și, plângând, stăm la răscruce,

Unul singur e răspunsul: moartea lui Isus pe cruce.

Nu, nu-i Dumnezeu de vină! În curând, când va veni,

Moarte, lacrimi, suferință pentru veci se vor sfârși!

 

  1. „Blestemată fie ziua!” să nu spunem niciodată,

Ca-a lui Iov de-ar fi cercarea și de-am pierde-averea toată!

Viața zboară ca suveica iute-a țesătorului,

Dar Iov știe: moartea-i somnul în cripta pământului.

 

Azi, cunoaștem mult mai multe despre Marea Luptă-n toi

Și avem făgăduința: „Nu vă temeți! Sunt cu voi!”

Vrei să știi ce este omul? Ce ești tu? Ești fiu iubit!

Vin la cruce și admiră dragostea-I fără sfârșit!

 

  1. Niciun telescop din lume nu ne va dezvălui

Ce-i dincolo de cortină-n Marea Luptă, zi de zi;

Și nici nu ne va răspunde la marile întrebări:

Viața, moartea, suferința și de ce-avem încercări?

 

Când îl vezi pe al tău semen că se zbate în necaz,

Nu îl judeca, ajută-l! Nu-l trata ca Elifaz!

Un cuvânt de mângâiere-alungă norii grei de teamă.

Ca Isus, plin de iubire, tu să pui balsam pe rană!

 

  1. De Iov dacă ți-este milă, de ce îl acuzi, Bildad?

Prin cuvinte aspre, crude aperi tu pe Cel Preanalt?

Tu, Țofar, prin al tău logos, l-ai rănit ca sabia!

Cum poți spune că nu-ndură după cât ar merita?

 

 

„Iov” de azi, rămâi statornic în principiile sfinte!

Dumnezeu va da răsplata-n „lucruri nemaiauzite”!

Iar noi, ca loiali prieteni, să-l încurajăm nespus

Și să ne purtăm asemeni’ minunatului Isus!

 

  1. Ca și Iov, nu înțelegem de ce suferă cei drepți?

De ce curge-atâta sânge-al celor buni și înțelepți?

Nu Hristos e cel ce-aduce suferință pe pământ,

Ci Satan, dar îi va pune Domnul capăt în curând!

Lucrurile nevăzute se-nțeleg doar prin credință.

Devotați de-I vom rămâne, vom urca spre biruință.

 

  1. În furtuna de cuvinte aspre și acuzatoare,

Iov stă ancorat în Domnul cu-o speranță vie, mare.

„Chiar dacă mă va ucide, voi nădăjdui în El!” –

Spune Iov și-a lui credință nu se clatină defel.

Și noi, prin orice am trece, ca și Iov de-am fi cercați,

Prin Isus, Speranța noastră, vom fi binecuvântați.

 

  1. Cuvântarea lui Elihu nu aduce nimic nou,

Decât fluvii de mânie peste-un suferind erou.

Apăra-vom noi vreodată pe al nostru Creator

Prin cuvinte de-acuzare către omul muritor?

 

Nu! Deci să nu spunem vorbe care dor și-s fără sens!

Răul e inexplicabil, un intrus în Univers!

Dar să învățăm o lecție: punctul forte al lui Iov

E că-avea credință-n Domnul și când „se-alina” cu-un ciob!

 

  1. Pe Iov și pe noi ne-ntreabă Hrist din mijlocul furtunii

Despre lucruri minunate, taine-ale Înțelepciunii.

Multe nu le înțelegem; dar, privindu-I măreția,

Ne prosternem în cenunșă, ne vedem nimicnicia.

Dumnezeu e Designerul cel inteligent al lumii.

Toată slava și-adorarea Domnului Creațiunii!

 

  1. Marele Domn nu e numai Creator desăvârșit.

Prin credință, Iov Îl vede pe Cel pentru noi jertfit.

„Știu că Răscumpărătorul meu e viu și, pe pământ,

Se va ridica la urmă”, iar Satan’ va fi înfrânt!

 

Demascat fiind la cruce-avem acum răspunsul clar

La-ntrebări, și-n suferință biruim prin al Său har.

Jertfa crucii-n veci va spune de Hrist și iubirea Sa.

„Sufletu-mi de dor tânjește… Ochii mei Îl vor vedea!”

 

  1. Iov era fără prihană; se temea de Dumnezeu.

Credincios, curat la suflet, se ferea să facă rău.

Văduvele și săracii,-orfanii-l binecuvântau.

Tineri și bătrâni, mai marii se sculau și-l respectau.

Inima și ochii, viața, el pe Stâncă le-a zidit.

Doamne-ajută-mi, ca și Tine, să ajung desăvârșit!

 

  1. Iată lecții minunate din cartea lui Iov desprinse:

Înțelegem prin credință taine ce-s acum prolíxe (neclare, confuze).

Dar e clar că autorul răului pe-acest pământ

Nu e Dumnezeu, ci Satan’. El, la cruce-a fost înfrânt.

 

Ce fel de prieteni suntem pentru cei în suferință?

Simt, prin noi, a Sa iubire, mâna Lui spre ei întinsă?

Pentru-a Sa perseverență-n dragostea de-a ne salva,

Preamărit să fie Domnul! Cinste, slavă, osana!     

              Magdalena Toma, 15 decembrie 2016

SINTEZE BIBLICE MAJORI, TRIM. 4, 2016

| Articole / Stiri |
About The Author
-