Fără îndoială, numai o intenție nobilă putea să-l conducă la Marele Învățător; doar o dorință izvorâtă dintr-o inimă sinceră îi putea dicta cuvintele: „ce să fac pentru a obține viața veșnică?”. Tânărul afacerist, deprins cu estimarea valorilor, simțea că ceva îi lipsește. „Dar haide să vedem totuși care este prețul”, și-o fi zis el în sinea lui. Ajuns înaintea Negustorului de eternitate, tânărul îi întinde, aparent încrezător, moneda de schimb: „Toate aceste lucruri le-am păzit încă din tinerețea mea”, fără însă a realiza că circulația ei este limitată la viața aceasta. Viața veșnică implică un altfel de schimb. Un schimb al inimii sau poate că însăși viața aceasta ar putea constitui singura monedă acceptată. „Pentru a putea achiziționa viața veșnică, du-te de vinde tot ce ai, varsă suma în contul VȚVȘNC00000000AZS7 apoi vino și urmează-Mă, avem aceeași destinație.” continurea aici […]
