Cărări de tot felul
ne stau înainte,
Cu flori, luminoase,
altele umbrite.
Binele îndeamnă,
răul ne șoptește,
Frumuseți ne cheamă,
urâtul lovește.
Adevăr, minciună
le vrem separate,
Dar azi împreună
stau îmbrățișate.
Ziua și cu noaptea
par amestecate,
Confuzie e partea,
falsă libertate.
Creștinul se roagă
cu lacrimi, fierbinte,
Căci vrea să aleagă
ce-i bun și cuminte.
Deschide Scriptura
și cere lumină,
Doar învățătura
dreaptă și senină.
În cer judecata
sentințe rostește.
Mă-ntreb – Sunt eu gata?
și somnul gonește.
L-am primit pe Hristos?
Sunt spălat de păcat?
Transformat și voios?
Sunt pierdut ori salvat?
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
