Faraonul cel puternic
se încrede doar în sine,
În Imperiul său cel falnic
sfidând adevăr şi bine.
Ateism şi necredință
bigotism şi răzvrătire,
Asprime şi rea-voință
scad a regelui mărire.
Plăgi ce nimicesc poporul
răspândesc mult pe pământ
Cunoaşterea despre Domnul,
caracterul drept şi sfânt.
Lunga şi aspra robie
le-a schimbat multe deprinderi
I-a dus la idolatrie,
de credința lor desprinderi…
Propria minte şi rațiune
le vor călăuzitoare.
Îndrumării din cer date
vor da totuşi ascultare?
Moise-i ținta potrivită
pentru-a lor nemulțumire,
Voia Domnului lovită
de bombăneli și cârtire.
Câtă dragoste, răbdare
peste ei e revărsată,
Le promite iar salvare
şi protecția Sa de Tată.
Iar lucrările prea grele
şi robia cea mai aspră,
Oprite vor fi și ele
prin a Cerului pedeapsă.
Providențe minunate
lucrează eliberarea.
Popoarele din jur toate
Celui Sfânt dau închinarea.
Moise ca profet vorbeşte
Cuvântul lui Dumnezeu,
Scrie şi apoi transmite
poporului său evreu.
În orice împrejurare,
neprivind la consecințe,
De partea dreptății tare,
Moise are biruințe. Amin!
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
