CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 7- CETATEA NINIVE-2- Episodul 7 Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA Ninive, a fost un mare oras al vremurilor stravechi ce, a dat un suflu nou vietii, pe acest pamant, cu o urbanistica bine pusa la punct si cu infrastructuri notabile vremii. Conceptia arhitecturala a celor doua puteri, puterea zeului in care credeau si puterea politica ce o aplicau, erau date, dupa legi definite prin asprime, rautate, hotie, jaf, cruzime, cinism, blasfemie, prostitutie, desfrau, faradelegi netaxate, crime, tipete, etc. Iona 1,2: „Scoala-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, si striga impotriva ei. Caci rautatea ei s-a suit pana la Mine”. Dumnezeu, intervine in momente critice si nu lasa pe om in cinismul si rautatea lui. Cel din Ceruri, I-a masuri drastice, pentru a distruge raul ce a atins dimensiuni, incomensurabile. Vezi, potopul de pe vremea lui Noe, apoi, Sodoma si Gomora, si altele. Dumnezeu a avertizat pe om si femeie, inainte de ai distruge, facandu-le cunoscut faradelegile lor. Dar, exista o limita, cand Domnul nu mai poate suferi faradelegea si pacatul oamenilor, iar rautatea lor devine atat de mare ca, Cel din Ceruri este nevoit sa intervina. Si Dumnezeu, l-a trimis pe Iona la, Ninive. Iona 1,3: „Si Iona s-a sculat sa fuga la Tars, departe de Fata Domnului. S-a pogorat la Iafo, si a gasit acolo o corabie care mergea la Tars. A platit pretul calatoriei, si s-a suit in corabie ca sa mearga impreuna cu calatorii la Tars, departe de Fata Domnului”. Apar in acest verset, doua elemente notabile si anume: In primul rand frica lui Iona de sistemul de securitate, din cetatea Ninive, iar in al doilea rand, neincrederea lui Iona in Dumnezeu ca-L va ajuta, in cetatea Ninive, sa duca la indeplinire mesajul dat de Creatorul Universului. Adica, ti-e frica de sistemul persan in materie de securitate si nu-ti este teama de Creatorul care, ti-a dat viata, si prin EL, esti o faptura vie, solul Lui cu o misiune speciala pe acest pamant? Cat de mica incredere a avut Iona in Dumnezeul sau. A preferat fuga, dacat ascultarea de Domnul. Iona 1,4: „Dar Domnul a facut sa sufle pe mare un vant napraznic, si a starnit o mare furtuna. Corabia ameninta sa se sfarame”.Dar Dumnezeu nu l-a lasat pe Iona sa-si duca calatoria pana la Tars, departe de Fata Domnului. Cerul, I-a daruit o alta destinatie, datorita neascultarii lui. Neascultatrea de Domnul, atrage dupa sine, mari si periculoase consecinte, si in, cazul lui Iona. Numai ca Dumnezeu l-a avertizat pe solul Sau, Iona, tot timpul. Era un om, Iona, schimbator, usor de influientat, fricos, fara o mare incedere in forta lui Dumnezeu. Te temi de puterea persana, si nu te temi de Creatorul tau? Fugi departe de Fata Domnului, anume sa te predai cu totul in bratele Lui? Nu vi se pare ciudata si total necontrolata, atitudinea lui Iona? Oare cine esti tu, Iona? Esti solul lui Dumnezeu, dar, prin atitudinea ta, L-ai dezonorat, prin purtarea ta, nu ai avut incredere in puterea si minunile Lui. Ai dat dosul chemarii Domnului, Iona! Iona 1,5: „Corabierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui, si au aruncat in mare uneltele din corabie, ca s-o faca mai usoara. Iona s-a pogorat in fundul corabiei, s-a culcat si a dormit dus”. Cumva, fugim si noi de Isus si, dormim?