CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 47 – VIA LUI NABOT

Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA

1 Regi 21, 1-3.
Via lui Nabot
1 După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, lângă casa lui Ahab, împăratul Samariei.
2 Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via* ta să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape de casa mea. În locul ei îţi voi da o vie mai bună sau, dacă-ţi vine mai bine, îţi voi plăti preţul ei în argint.” * 1 Sam 8:14;
3 Dar Nabot a răspuns lui Ahab: „Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei

Cetatea lui Izreel era amplasata in campia Esdraelonului, in partea de Nord de muntele Gilboa. Peisagistic, aceasta zona stancoasa era in panta spre Nord si Sud, dand impresia unui amfiteatru natural aparte, ce in bataia soarelui, ochiul uman era scaldat in ocrul stancos al pamantului si albastrul cerului ce, dansau impreuna intr-o atmosfera tipica orientala. Curbele de nivel desenate cu maestrie in decursul vremii, adaptate la conditiile de mediu, transau in favoarea unei zone viticole de exceptie. Asa s-a facut ca Nabot, mostenitor de drept al acestor terase viticole lucrate cu dibacie si talent, atragea ochiul si pofta inimii oriunde si oricui. El invatase arta viticulturii de la parintii si bunicii lui. Tot aici era amplasat si palatul lui Ahab si al Izabelei, coroana regala a poporului Israel de altadata. Armonia arhitecturala a palatului lui Ahab, impreuna cu marele amfiteatru natural al viei lui Nabot, oferea o imagine de ansamblu splendida spre intreaga vale a Iordanului. Aranjamentul viei si decoratia liniilor formale intr-un context de arta peisajera ce impreuna cu oglinzile de apa in cascade preluate din arhitectura orientala a altor civilizatii, udau verdeata viticola a unui gospodar harnic. Nabot a imbinat fantezia si imaginatia intr-o opera de arta orientala vie.

Dialogul dintre Ahab si Nabot privind via acestuia, a dat nastere la o discutie ascutita si plina de venin din partea lui Nabot. La prima vedere, cererea lui Ahab era justificata. Era regele lui Israel, proprietatea era langa palatul lui, era dispus da dea pe ea, cat ar fi dorit propietarul viei plus, si alte facilitati oferite de regele lui Israel, Ahab. Numai ca Nabot a venit cu justificarile lui asupra viei cu pricina, aceasta fiind de fapt, proprietatea mostenita de la parintii lui. Raspunsul lui Nabot a fost categoric, Nu. Sa ma fereasca Domnul sa-ti dau mostenirea parintilor mei! Pe langa ca aceasta proprietate era a lui personal si numai el putea decide asupra soarta ei, mi se pare normala decizia lui Nabot.

Codul levitic prevedea ca, „nici o mostenire a copiiilor lui Israel sa nu treaca de la o semintie la alta”, „ci fiecare…sa se tina lipit de mostenirea semintiei parintilor lui.” (Numeri 34, 7-9). Este adevarat ca coroana regala era cea care intentiona sa cumpere aceasta vie, dar Nabot a gandit ca este bine sa respecte o lege data in Israel cu mult timp in urma, chiar daca cumparatorul era regele Ahab. Si mai este ceva si anume, Nabot a crezut ca este impotriva unor legi date ca standarde de vietuire in poporul Israel si nu poate trece peste ele. Asa ca hotararea lui era justificata si se incadra perfect in ascultarea de Legile lui Dumnezeu si de legile omenesti stabilite de conducatorii poporului Israel.

Ahab stia bine lucrul acesta si nu a luat aminte si nici nu a vrut sa cerceteze situatia prin prizma legilor stabilite in poporul din vechime, Israel. Dar, putea sa intrebe pe batranii poporului si acestia iar fi dat un raspuns corect si categoric. Ahab cand a ascultat glasul batranilor ai a luat sfat de la ei, a fost bine si a iesit biruitor. Se pare ca in aceasta situatie, regele lui Israel nu a luat nimic in seama si a mers numai dupa capul lui. Si vom vedea in numarul urmator ca aici Ahab a gresit fatal la ultima lui experienta cu Dumnezeu. A fost ultima sansa pentru salvarea lui Ahab din lantul pacatului si al mortii, dar nu si-a marturisit pacatele lui cele multe si grele fata de Creatorul Universului. Avem multe de invatat de la acest rege, vandut Astarteeilor si Baalilor vremii. Amin!