CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 23 – Episodul 11
ILIE SI COPIII LUI ISRAEL
Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA
1 Regi 18, 30. Ilie a zis atunci intregului popor:”Apropiati-va de mine”! Tot poporul s-a apropiat de el. Si Ilie a dres altarul Domnului care fusese sfaramat. Bataia de joc a lui Ilie la adresa Baalilor si Astarteeilor a fost uriasa, dar nu au avut ce sa faca. Au respectat regulamentele stabilite de Ilie, iar Baalii impreuna cu Astarteei, au facut tot ce spunea Ilie. Numai ca, dirijorul ostilitatilor era Dumnezeu prin unicul prooroc si reprezentant al Sau, Ilie Tisbitul. Lucifer, de dimineata pana la amiaza, si-a batut joc de acesti falsi prooroci ai lui Baal si Astarteei incat, nu s-a auzit nici glas nici raspuns din partea zeilor lor. Ba mai mult, chiar Ilie si-a batut joc de ei. Le-a sugerat sa strige mai tare caci este dumnezeul lor. Poate, zicea Ilie, se gandeste la ceva, sau, poate ca doarme, si se va trezi, daca strigati tare. Sant dumnezeii vostri, in care va incredeti, faceti totul ca pentru un, dumnezeu. Intr-un tarziu, dupa obiceiul lor, si-au facut crestaturi si taieturi cu sabiile si cu sulitele, pana ce a curs sange pe ei. Intr-un tarziu, au aiurat. Dar nu s-a auzit nici glas, nici raspuns, nici semn de luare aminte.
1 Regi 18, 31.”A luat douasprezece pietre, dupa numarul semintiilor fiilor lui Iacov, caruia Domnul ai zisese:”Israel iti va fi numele”, si a zidit cu pietrele acestea un altar in Numele Domnului. A facut imprejurul altarului un sant, in care incapeau doua masuri de samanta. A asezat apoi lemnele, a taiat juncul in bucati, si l-a pus pe lemne. Apoi a zis: Umpleti patru vedre cu apa, varsati-le pe arderea de tot si pe lemne. Si au facut asa. Apoi a zis: Mai faceti lucrul acesta odata. Si l-au facut inca odata. Apoi a zis: Mai faceti-l si a treia oara. Si l-au facut si a treia oara. Apa curgea in jurul altarului, si au umplut cu apa si santul.” Bucuria masei de oameni adunati cu aceasta ocazie datorita business-ului lui Ahab, era formata nu numai din slujitori ai lui Baal si Astarteei dar si cei, in cumpana, cei descurajati, cei care nu mai stiau cu cine sa mearga, cu Dumnezeul lui Israel sau cu zeitatile popoarelor care se inchinau la chipuri cioplite, idoli din lemn, piatra sau metal, ce nu-l reprezentau decat pe Lucifer. Departarea de Adevar si nerespectarea poruncilor lui Dumnezeu, date pe muntele Sinai, ajunsese atat de mare ca, fiecare facea ce vroia. Dezmatul si calcarea Legii, era o forma de indepartare curenta a poporului Israel, si acest popor, nu mai era capabil sa deosebeasca binele de rau. Nu mai aveau acea discernere de a renunta la cultura religioasa a idolilor vremii antice. Acest popor rau si incapatanat, pe numele lui adevarat, era, Israel.
Nu au fost suficiente minunile facute de Dumnezeu, la marea Rosie, la trecerea prin pustie cand Cel de Sus, le-a dat apa din Stanca, cand le-a dat carne de a ramas intre dintii lor, si alte minuni ce nu au atins inima lor de piatra. Ba mai mult, de trei ani pamantul nu a primit ploaie binecuvantata de la Dumnezeu, si ca un semnal la toate acestea, acest popor Israel, satul de toate relele ce s-au abatut asupra lui din cauza neascultarii porunculor Creatorului Universului, a umplut paharul, razvratirii Imagineaza tu, scena teribila de pe muntele Carmel. Ilie Tisbitul, singur cu Dumnezeu si, poporul impreuna cu idolii Izabelei. O regina depravata a poporului Israel, o feniciana unsa cu toate alifiile vremii, si, un rege, care nu stie ce face, si nu stie nici acum in ceas de cumpana cum sa procedeze mai bine. Batran, dus de nas de o regina tanara, foc de frumoasa la chip, cu, un trup bine construit anatomic, ea, Izabela, a dus un popor intreg Israel, in betia pacatului si a mortii spirituale, in acele vremuri din Orientul Antic. Izabela a ramas la palat, caci se temea de Dumnezeul lui Ilie. L-a trimes numai pe Ahab, sotul ei, ca sa rezolve problema secetei din tara, si, gandea o rezolvare a situatiei, avand in vedere puterea lui Ilie venita de la Cel Sfant din Ceruri. Poporul in aceste clipe solemne create de repararea altarului de jerta, dupa randuiala, astepta o minune, el, poporul Israel. Si-au amitit atunci de marile experiente facute de Dumnezeu cu ei in decursul vremii de cand au iesit din Egipt cu brat puternic, pana in acest ceas cand se aducea jertfa de seara. Ca, pe vremea lui Moise, marele lor conducator si comandant. Amin!
Imaginea #1. Muntele Carmel, cum arata astazi. Vegetatie tipico-orientala, cu piatra ce pare a fi taiata cu o dalta de sculptor, de culoare caramizie, luminata in bataia soarelui. Un cer albastru in plan indepartat, pictat parca cu pale albe de nori.
Imaginea #2. O pictura clasica ce scoate in evidenta ansamblul de pe muntele Carmel. Ilie in prim plan. Baalli si Astarteei in plan indepartat. Dramatismul sugerat de pictor, scoate in evidenta, neputinta omului fara Dumnezeu si curajul si tenacitatea omului ajutat de Dumnezeu, datorita ascultarii fata de El.
Imaginea #3. Altarul construit de Ilie, reprezentand cele 12 semintii ale poporului Israel, poarta pecetea unui popor binecuvantat de Dumnezeu. Cel din Ceruri a iubit pe poporul sau Israel, dar ei nu l-au ascultat. Acest altar a fost construit pe muntele Carmel.
Imaginea #4. Au turnat apa de trei ori, sub privirile mirate ale proorocilor lui Baali si Astarteei. Mirarea lor este foarte mare, dar si mai mare va fi mirarea lor cand va cadea din cer foc pentru mistuirea jertfei.
