328
Views

CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 18 – Episodul 6-A
IZABELA, AHAB, PROOROCUL ILIE si VADUVA DIN SAREPTA SIDONULUI
Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu

Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA

1Regi 17, 8-9: Atunci cuvantul Domnului i-a vorbit astfel lui Ilie Tisbitul: „Scoale-te, du-te laSarepta care tine de Sidon, si ramai acolo. Iata ca am poruncit acolo unei femei vaduve sa te hraneasca.” Sarepta din Sidon este o asezare urbana de origina feniciana intre marile asezari istorico-antice, Tir si Sidon, de pe malurile Marii Mediterane, in actualul Liban. Aceasta asezare antica, se numeste, astazi, Sarafand. Este una din cele mai excavate si studiate arheologic si arhitectural teritoriu din, Fenicia Antica. Libanul, a fost patria fenicienilor, fiind asezat pe tarmul estic al Mediteranei. La nord si est invecinat cu Siria, iar la sud cu Israel. Cultura maritima din patria acestor stapanitori ai apelor, poarta numele de, Fenicia, ce se intinde pe o durata de 2500 de ani, intre 3000 si 500 i.Hr. In vremea domniei regelui Ahab si a reginei Izabela, o femeie de origina feniciana, Sarepta, se afla in posesia cetatii Sidon, ca localitate satelit a acestuia.

Dupa invazia lui Salmanasar al IV-lea, din anul 722 i.Hr.,iar apoi in anul 701 i.Hr, Sarepta a fost ocupata de Senaherib. In secolul I, cetatea Sarepta se identifica ca un port maritim roman, aproape mai putin de o mila spre sud. Precizarea a fost facuta de istoricul iudeo-roman Iosif Flavius, in opera sa istorica, „Antichitati iudaice”. Sarepta, ca asezare crestina, apare in opera istorica cu numele, „Itinerariu Burdigalenz”, in „Onomasticonul” lui Eusebiu Ieronim. In secolul al VI-lea, Teodosie si Pseudo-Antonine numesc cetatea Sarepta ca un mic „orasel crestin”. Aici, in decursul vremii a fost planuit a se construi o biserica crestina, cu numele, „Sfantul Ilie”. Nici un nume de episcop nu s-a pastrat pana astazi, din diverse motive. In anul 1185, a avut loc islamizarea zonei, iar calugarul grec Focas, a scris despre „Locurile Sfinte”, de aici, gasind Sarepta ca in vremurile antice.

Un secol mai tarziu, cetatea Sarepta era aproape in intregime ruinata. Dupa prabusirea imperiului cruciat, Biserica Catolica, a trimis incontinuare episcopi in Sarepta si cel mai renumit dintre ei a fost Thomas de Wroclaw, ce a locuit intre anii 1350-1378. Chabas, un pelerin egiptean din secolul al XIV-lea, a scris un jurnal de calatorie despre Sarepta. Aceasta cetate a fost un santier arhitecturalo-arheologic de mare importanta pentru istorie. Aici, s-au putut realiza lucrari de escavare, sapaturi ce au scos la suprafata o cultura si o arta feniciana ce o avem astazi in marile muzee ale lumii. Primul care a reusit sa faca acest lucru a fost James Pritchard, sapand intre anii 1969-1974 pe tarmul Marii Mediterane.

Astazi se vad cu ochiul liber, ruinele cetatii. Se pot citi printre zidurile vechi, cultura, arta si religia zonei, in lungul istoriei. Razboiul civil din Liban intre anii 1969-1974, au oprit cercetarile arheologice, iar sapaturile au fost stopate. Ruinele Sareptei din Sidon sant selectate in doua compartimente distincte: partea nordica a acestora reprezinta ramasitele vechiului port, fotificat, bine pus la punct dpvd strategic si militar. Partea sudica din ce a mai ramas pana astazi, reprezinta acele coloane din piatra ornate cu creneluri adanci in masa de piatra, sarcofage, lespezi din piatra, Baali si Astarteei, etc.,aratand nivelul de trai si religios al cetatii urbane, Sarepta.

sarepta-sidonului-vaduva-ilie-1

Imaginea 1. Sarepta din Sidon asezata pe malurile Mediteranei cu coline stancoase, locuinte construite in panta si un freamat de comert antic, au facut din Sarepta din Sidon un saterlit autentic al frumosului port din Sidon. Clima, temperatura, conditiile de mediu, au realizat din Sarepta, un oras asezat, cu un aer de civilizatie prospera, cu o arta aparte, cu o cultura de origina feniciana.

SidonSeaCastle

Imaginea 2. Cetatea fortificata Sidon asezata pe malurile Mediteranei, azi in ruine, da de stire ca aici s-a proiectat si construit o fortareata autentica militara de surginta feniciana. Stapani ai apelor, cu flote puternice construite din lemn, pe o structura elastica din metal si lemn de inalta rezistenta la intemperii si variatii de temperatura. Turnurile cetatii Sidon erau reprezentative, atat ca functionalitate cat si ca impresie arhitecturala. Au ramas pana azi in istorie, ei fenicienii, stapanii apelor.

sarepta-sidonului-vaduva-ilie-3

Imaginea 3. Harta zonei cu orasele si localitatile de ieri si de azi. Unele s-au pastrat, altele au disparut, iar altele capata noi valente arhitecturale in lumina timpului in care traim.

Sidon_004

Imaginea 4. Reprezinta orasul Sidon-sau-Saida de astazi. S-a pastrat istoria de ieri si s-a modelat orasul de astazi. Noua denumire a orasului Sidon de ieri, azi se numeste orasul Saida.

Panorama_of_Sidon_from_the_castle

Imaginea 5. Reprezinta o panorama a orasului Sidon-Saifa. Orasul are azi peste 200000 de locuitori.

CRONICA IDEILOR-ARHITECTURA 18-EPISODUL 6A-IZABELA-AHAB-ILIE-VADUVA DIN SAREPTA

| Articole / Stiri |
Despre autor
-