În timp ce colegele mele de apartament îşi pregătesc la rândul lor temele pentru ziua de mâine, eu stau în faţa laptopului şi mai muşc câte puţin din mărul roşu, măr dulce de altfel. Gândul îmi zboară la dimineaţa zilei de azi. Îmi place să mă gândesc că Dumnezeu e acolo înainte ca eu să mă trezesc, aşteptând cu nerăbdare să îmi spună „Bună dimineaţa, copilul meu!”, aşteptând ca eu să dau fuga la El să stăm de vorbă. Dar, îmi dau seama că de multe ori acel „bună dimineaţa” nu îl mai aud aşa de clar. continuarea aici […]
