„Eu zic Domnului: ‚Tu esti Domnul meu, Tu esti singura mea fericire!’” (Ps. 16:2)
A mai trecut un an, a sosit altul. Nu a venit nici sfarsitul lumii si nici nici nu s-a schimbat ordinea ei, astfel incat sa inceapa sa ploua cu carnati sau cu masini sau cu case sau cu alte foloase, mai mult sau mai putin asteptate, cautate, castigate. Anul nou, pe care l-am asteptat ca pe un balon umflat cu impliniri de nerealizat, s-a spart, iar sperantele s-au spulberat. citeste in continuare
