„(…) imparte-ti painea cu cel flamand si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau. Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede.” (Isa. 58.7-8)
„Eglon era un om foarte gras” (Jud. 3.17). Aceste cuvinte au fost scrise acum cateva mii de ani in cartea Judecatorilor, cu privire la imparatul Moabului din acea perioada. Dar, se pare ca imparatul Eglon nu a fost singurul conducator obez al antichitatii. Paleopatologia – stiinta care studiaza urmele lasate de boli la fosilele pastrate din antichitate – a scos la iveala faptul ca prosperitatea a afectat populatiile antice prin diferite afectiuni, inclusiv prin obezitate. Studiile realizate pe mumiile egiptene, respectiv un numar de 35.000 de autopsii, arata cum bolile civilizatiei afectau clasa conducatoare din Egipt, unul din marile imperii ale antichitatii. Egiptenii bogati aveau un stil de viata sedentar si o alimentatie bogata in alimente rafinate, grasimi si dulciuri, ceea ce a condus, inevitabil, la obezitate. Desi marturiile arheologice, respectiv picturile, basoreliefurile si statuile, infatiseaza niste conducatori supli, chiar cu o foarte buna conditie fizica, studiul mumiilor atesta contrariul, adica nu doar vedetele actuale isi cosmetizeaza imaginea publica, acest tertip fiind o practica foarte veche. citeste in continuare
