„propovaduieste Cuvantul, staruie asupra lui la timp si nelatimp.” (2 Timotei 4.2)
In Sabat, un prieten si frate de credinta mi-a dat sa citesc un material (cu titlul de mai sus), pe care l-a pregatit pentru un moment pre-pascal, organizat intr-o multinationala. Din punctul meu de vedere – si poate si al altora – este un text destul de „tare”, in raport cu deja binecunoscuta, dar indigesta, „corectitudine organizationala”, care presupune sa fii prudent si, in niciun caz fervent, cand este vorba de religie. Aceasta cu atat mai mult cu cat sarbatorile religioase si chiar cele pascale nu mai sunt percepute decat prin simbolurile comerciale cu care ne-am obisnuit si care nu au nimic de-a face cu semnificatia sarbatorii in sine.
Dupa ce am citit textul, pe care il voi reda mai jos, am fost uimita de faptul ca persoana respectiva l-a citit cu voce tare intr-o adunare care nu avea drept scop o activitate de inchinare, ci, pur si simplu, era un prilej de socializare si unul semi-festiv… citeste in continuare
