Stăteam de vorbă cu un prieten și am ajuns să discutăm despre viața de rutină, despre credință, despre păcat. La un momentdat am afirmat: cu toții suntem ca niște infractori înaintea lui Dumnezeu, la acelaș nivel de deplorabilitate umană,  la care el ripostează în stilul clasic: dar eu n-am dat în cap la nimeni…

Foarte adevărat… dar asta, în cea mai generoasă apreciere, nu face decât să te clasifice la nivelul ZERO ABSOLUT. Nimic rău, dar nici vreun bine extracotidian(L.Cristescu). Dar faptul că defilăm pe urmele trasate de consecințele mortale ale neascultării, nu face mai puțin decât să ne înscrie în catalogul acelorași consecințe. Ce poți face pentru a te salva? Întrucât depinde de tine, în cel mai fericit caz… ZERO ABSOLUT. Și chiar dacă ai încerca, nu ai fi primul care ar căuta elixirul eternității printre ruinele care estimează că suma a tot ce te înconjoară, în curând va atinge valoarea ZERO ABSOLUT. › citește în continuare