Ne rugam lui Dumnezeu sa-i mai prelungeasca viata,
Sa-i vindece teama iernii si din par sa-i ia albeata,
Sa ii intareasca pasul, inima ce-abia mai bate
Si de ziua ei sa-i duca „La multi ani cu sanatate!”
Ne rugam sa-i fie bine, pensia sa se mareasca
Si-n gradina existentei, lutul sa se dezmorteasca,
Sa o viziteze fratii, pastorul, mai multe seri
Cand are descurajare sau cand are neplaceri.
Punem un colet la posta cu dulciuri, fistic, alune,
Cu ulei, faina, ceaiuri – din PLAFAR – , cele mai bune…
Punem, sigur, si-o hăinuta ca poate s-a rupt cea veche,
Si papuci, cu floricica, ii trimitem, o pereche.
Cel putin o data-n an, multi fac – „fapta obligata” –
Si mai multi uitand de mama, poate n-o fac niciodata.
Eu lansez o intrebare ce pe mine m-a strapuns:
Pentru cate face-o mama, oare este de ajuns?
Are-o zi in calendar … Multi intreaba, de-obicei:
Ziua noastra cand mai este? De ce numai ziua ei?
Pentru cei dusi prea departe sa mai scrie o scrisoare
Cu o lacrima sub geana, lansez doar o intrebare:
Va veni, desigur, ziua cand spasit, te vei intoarce
Sa vezi ce mai face mama, daca plange, daca toarce…
Niciodata nu-i tarziu… rusinat poate-ti soptesti…
Ce vei face, ce vei spune, daca nu o mai gasesti?
Jercan D Alex
