Somalia. Atentat. In Mogadishu capitala Somaliei a avut loc un atentat în care și-au pierdut viața Aden Yabarow Wiish, președintele comitetului olimpic, și  Said Mohamed Nur, președintele federației de fotbal. Ei participau la o ceremonie comemorând un an de la lansarea stației de televiziune prin satelit. In timp ce primul ministru Abdiweli Mohamed Ali,  se adresa de pe podium la peste 200 de persoane adunate în teatrul național de curând redeschis după o perioadă de 20 de ani, o femeie și-a declanșat încărcătura de exploziv. Lângă cele două victime se aflau alți 7 miniștri care au scăpat cu viață. Săptămâna trecută Said Mohamed Nur, vizitase lucrările de reconstrucție a stadionului național și se felicitase de progresele făcute în reinstaurarea păcii în țară. Nu este prima dată când atacuri sinucigașe au loc în cadrul festivităților oficiale ucigând demnitari și oameni influenți ținta de predilecție a islamiștilor aparținând miliției Shabab.

Mali. Lovitură de stat. Până săptămânile trecute, Mali o mică țară în Africa Centrală, era citată ca o țară liniștită și pașnică, democratică, în care viața se desfășura normal. De fapt luna viitoare urmau să aibă loc alegeri democratice. Prezentul președinte Amadou Toumani Toure, anunțase că nu se va mai prezenta la aceste alegeri, lucru neobișnuit în țările africane unde președinții acaparează puterea până la adânci bătrânețe. Este drept că în nordul țării grupuri separatiste tuareg luptau împotriva guvernului cu oarecare succes, dar occidentul ajuta armata guvernamentală să facă față.Iată însă că pe neașteptate, pe 22 martie un grup de militari de rang inferior, fără revendicări precise, au declanșat ceva care se poate numi o lovitură de stat. De fapt ei au atacat și distrus palatul prezidențial, l-au arestat pe președinte, au închis frontierele și au devastat totul în calea lor: locuințe, magazine și instituții guvernamentale. Principala lor acuzație era că guvernul nu este destul de ferm cu revolta tuaregă din nord. Ca urmare populația a început să se refugieze în țările vecine, ajutorul din partea occidentului a fost oprit, țările vecine au declarat embargo total împotriva noului regim. In acest timp tuaregii au avut mână liberă să cucerească noi teritorii, dar foarte curând au fost alungați de către luptătorii aparținând grupului islamist radical Ansar Ed-Dine (gardienii credinței), care au ocupat întreg nordul țării inclusiv orașul Tombouctou, al cărui nume este strâns legat de istoria țării. In capitala țării Bamako, domnește confuzia totală, băncile și aeroportul sunt închise, junta militară nu conduce mai nimic, practic nordul țării este scăpat de sub control, de fapt se vorbește de o adevărată divizune a țării. Numai că rebelii din nord își continuă acțiunile și se apropie de capitală alungând armata slab echipată și lipsită de sprijinul din exterior. Militarii sunt dezorientați și caută o cale de scăpare, dar se pare că toate porțile sunt închise, nici un vecin nu vrea să colaboreze cu ei. Toți comenatorii politici sunt de părere că țara este pradă unei crize politice și economice care va dura, rebelii, traficanții de drog și arme, se simt acum în largul lor. In nordul țării rebelii au instaurat deja sharia, legea islamistă, și fac ce vor. In sfârșit după o înterupere de 2 săptămâni, miercuri a aterizat la Paris primul zbor venind de la Bamako, marea majoritate a călătorilor erau nu expatriații ci malienii care se refugiau în Franța, în mod ironic mult mai realiști asupra viitorului sumbru care așteaptă țara.

Franța. Măsuri severe împotriva islamiștilor. După cavalcada ucigașă care a avut loc săptămâna trecută când Mohamed Merah, un adept al Qaida a asasinat 7 persoane la Toulouse și Montauban, autoritățile franceze acuzate de lipsă de vigilență au luat măsuri imediate împotriva islamiștilor. Câteva zile la rând au avut loc în zorii zilei descinderi în diverse orașe cum ar fi: Roubaix, Marseille, Carpentras, și Paris. Cu această ocazie persoane suspectate de simpatii islamiste care au călătorit recent în Afganistan sau Pakistan, au fost arestate și prezentate judecătorilor. Religioși musulmani cunoscuți pentru atitudinea lor radicală au fost deportați fără multe comentarii. In plină campanie electorală acest subiect este pe buzele tuturor. Nu trece o zi fără ca numeroșii candidați la președinție să nu se revolte împotriva proliferării islamismului și să ceară sau promită dacă sunt aleși măsuri energice împotriva lor.

Revolta opoziţiei germane împotriva autorităţilor elveţiene. Emiterea unor mandate de arestare în Elveţia pe numele unor agenţi ai autorităţilor financiare germane a stârnit rumoare şi indignare în Republica Federală, în special în rândul opoziţiei de stânga.

Acuzaţi de spionaj economic şi de încălcare a secretului bancar, cei trei agenţi ai landului Renania de Nord-Vestfalia, însărcinaţi să depisteze cazuri de evaziune fiscală ar putea fi reţinuţi de autorităţile elveţiene în cazul în care pătrund pe teritoriul confederaţiei. Atât acuzele la adresa celor trei cât şi unele din reacţiile germane la demersul elveţian sunt semnificative pentru un subiect de importanţă majoră în Europa, într-un moment în care Bătrânul Continent discută adoptarea Pactului Fiscal propus de Germania.Dacă va fi ratificat de parlamentele naţionale, acest pact va reconfigura Europa, o va pune la adăpost de datorii excesive, dar o va obliga, în interesul asanării bugetelor, să-i urmărească mult mai sever decât în trecut pe toţi cei ce refuză să-şi plătească în mod corect impozitele. Germania a depus în ultimii ani eforturi susţinute în vederea combaterii masivelor evaziuni fiscale comise de proprii cetăţeni, din care mulţi au profitat, ani la rând, de secretul bancar şi de paradisurile fiscale din ţări şi principate mici şi minuscule, precum Elveţia, Luxemburg şi Liechtenstein.

Spre a nu-şi vedea veniturile şi dobânzile pe capital diminuate de fisc, nu puţini şi-au parcat sume importante în băncile din aceste „raiuri fiscale”.

Autorităţile federale şi regionale germane au reuşit să recupereze o parte din banii sustraşi în mod ilegal, prin evaziune fiscală, statului, recurgând la presiuni politice la adresa paradisurilor în cauză, precum şi la demersuri de o legalitate îndoielnică. Aşa de pildă, statul german s-a expus la un moment dat reproşului că ar acţiona precum un tăinuitor, cumpărând pe bani grei date şi informaţii bancare confidenţiale, furate instituţiilor monetare elveţiene, care incriminau numeroşi cetăţeni ce se dedaseră evaziunilor fiscale. Aceste măsuri germane loviseră puternic în interesele economice elveţiene, care urmăresc, între altele, atragerea de fonduri din străinătate. Aşa s-ar putea explica măsurile dure, luate, în replică, de elveţieni. Între ele se numără şi emiterea mandatelor de arestare pe numele celor trei agenţi fiscali germani. Toți trei participaseră, în februarie 2010, la achiziţionarea CD-ului conţinând lista cu numele a 1.100 de clienţi germani ai băncii elveţiene Credit Suisse, rău platnici de impozite. Ecoul emiterii mandatelor de arestare nu s-a lăsat aşteptat. Deşi ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, a manifestat înţelegere pentru măsurile oficialilor din Berna, nu puţini sindicalişti şi politicieni germani, în special de stânga, s-au arătat contrariaţi, consternaţi şi scandalizaţi. Indignare a provocat nu în ultimul rând chiar răspunsul placid al ministrului german.

Din unghiul lui Thomas Eigenthaler, preşedinte al sindicatului din administraţia financiară, acţiunea elveţiană împotriva celor trei agenţi germani reprezintă „o tentativă de intimidare a clasei politice germane”.

A emite mandate de arestare pe numele unor cetăţeni „care nu şi-au făcut decât datoria e grotesc”, a adăugat el. La formule de condamnare similară a oficialităţilor elveţiene au recurs şi varii politicieni social-democraţi şi ecologişti, care au cerut guvernului berlinez să ia o atitudine fermă împotriva Bernei şi în apărarea agenţilor fiscali germani. Rămâne de văzut dacă demnitarul german are dreptate să afirme că toate acestea nu vor afecta proiectatul acord fiscal germano-elveţian vizând impozitarea retroactivă a unor clienţi germani vechi ai băncilor elveţiene. Stânga germană a criticat virulent acest acord, pe care-l consideră prea puţin sever faţă de gravele delicte comise de bogătaşi ce şi-au sustras averile impozitărilor legale timp de multe decenii. În ce priveşte pactul fiscal, adoptarea lui va antrena în mod foarte probabil şi necesitatea redefinirii noţiunii de secret bancar.

Eveniment politic de importanță majoră. In general toate țările dezvoltate au cunoscut în ultima vreme  o criză economică extrem de importantă. Una dintre țările care nu o duce chiar așa rău este Canada. Datorită faptului că are resurse minerale și petroliere importante, șomajul nu este chiar așa de ridicat, investițiile sunt încă rentabile. Cu toate acestea noul buget federal cât și cel al provinciilor, anunță măsuri radicale menite să ajute economia. Așa de exemplu vârsta de pensionare va fi schimbată de la 65 la 67 de ani. Ajutoarele acordate bătrânilor și celor bolnavi vor fi reduse. Stocul de medicamente la nivel național cunoaște o penurie gravă. Și exemplele pot continua. In acest context În afară de câteva greve ale unor salariați foarte bine plătiți, cum ar fi cei de la Air Canada, primăria orașului Toronto, care vor salarii și mai mari; în general aceste vești proaste nu au stârnit reacții notabile.

Iată însă că prima pagină a ziarelor a fost dominată săptămâna aceasta de un eveniment politic major. Deputatul Justin Trudeau, fiul fostului prim ministru Pierre Trudeau, a susținut în scopuri caritative un meci de box cu senatorul Patrick Brazeau. In ciuda faptului că Brazeau este un fost militar și expert în arme marțiale, Trudeau un aparent novice, l-a făcut knockout tehnic în repriza a treia. Unul din principalele comentarii era acela că de fapt aceasta este până acum singura realizare a deputatului Trudeau, care altfel supraviețuiește în virtutea renumelui tatălui său și apare în știri pentru câte o gafă pe care o mai face din vreme în vreme. După ”memorabilul eveniment”  a urmat ceremonia în care învinsul a trebuit potrivit  pariului inițial să-și taie părul pe care îl purta cu mândrie într-o coadă de cal etalată pe spatele său musculos. Toate aceste secvențe au fost prezentate în jurnalele TV, pe prima pagină a ziarelor, iarăși și iarăși. Se pare că romanii aveau dreptate: dacă dai oamenilor circ, vor uita de problemele zilnice.

Despre evidențe. Toate țările și regimurile politice indiferent de orientare și culoare politică au o evidență a cetățenilor lor. Băncile colectează informații asupra finanțelor noastre, partidele politice asupra orientării noastre politice, credit cardurile asupra a ceea ce cumpărăm, de unde și cum, ca să vândă aceste informații comercianților, etc. In mod normal poliția are dreptul să țină evidențe despre infracțiunile pentru care cetățenii au fost pedepsiți. Iată însă că prefectura orașului Paris în Franța a dus această practică la  orizonturi noi. Potrivit legii, șoferii au dreptul să contesteze amenzile pe care le primesc. Intr-un an în Paris sunt emise circa 7 milioane de amenzi, și aproximativ 10% sunt contestate cu succes. Amenzile care sunt anulate nu rămâneau în nici o evidență și șoferul în cauză nu avea nici un cazier. Iată însă că conform unei decizii a ministrului de interne publicată în luna martie se va deschide un fișier în care vor fi stocate informațiile despre aceste amenzi anulate. Acest fișier va cuprinde informații complete asupra șoferului, inclusiv asupra activității sale profesionale și odată intrat în acest fișier, numele va rămâne pentru 5 ani. Remy Josseaume, avocat specialist în drept rutier, este de părere că acest fișier reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor civice, deoarece recenzează infracțiuni care nu au fost validate de justiție și că păstrează aceste informații timp de 5 ani, când potrivit codului rutier francez infracțiunile rutiere rămân în cazierul șoferului doar pentru un an.

Ahmadinejad ameninţă Europa cu un boicot comercial. Preşedintele de la Teheran a dat asigurări la televiziunea germană că Iranul nu lucrează la bomba atomică. În privinţa unor eventuale concesii făcute occidentului, el s-a ferit să facă promisiuni. În schimb, a ameninţat Europa cu un boicot comercial şi s-a folosit de ocazie pentru a nega din nou holocaustul.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a respins bănuielile occidentului, potrivit cărora Republica Islamică ar construi în prezent bomba atomică. „Dacă Ahmadinejad doreşte sau vrea să construiască o bombă atomică, atunci va face cunoscut acest lucru”, a spus preşedintele de la Teheran în cadrul unui interviu oferit postului de televiziune public german ZDF. „El nu va avea frică de nimeni. Iar atunci când noi spunem că nu construim o bombă, atunci nu o construim. Vrem ca legea să fie îndeplinită şi respectată.” La întrebarea dacă va face concesii în conflictul legat de programul atomic iranian, Ahmadinejad a făcut referinţă la alte ţări, responsabile în opinia sa, de apariţia unor tensiuni, dar fără a le numi concret. „Mereu am fost pentru reducerea sau eliminarea tensiunilor. Rădăcinile tensiunilor trebuie căutate. Care sunt rădăcinile acestor tensiuni? Aici e vorba de nedreptate, de discriminare. Acestea sunt motivele reale ale apariţiei tensiunilor, că unele ţări se pun laolaltă şi vor să guverneze lumea”. Iranul subliniază continuu că programul atomic al ţării are caracter eminamente civil. Occidentul bănuieşte însă această ţară că doreşte să se doteze cu bomba atomică. În plus, Ahmadinejad a ameninţat Europa, pe fundalul sancţiunilor înăsprite la care ţara sa va fi supusă începând din această vară, cu un boicot comercial. „Avem un volum comercial de 24 de miliarde de dolari anual. Putem să obţinem aceeaşi sumă şi altundeva”, a spus şeful statului iranian. Ahmadinejad s-a folosit de asemenea de ocazie pentru a nega o dată în plus holocaustul, pe care l-a calificat drept „minciună” promovată de Israel. „Ei au făcut o poveste intitulată holocaust şi pagubele, costurile pentru aceasta trebuie să fie suportate de palestinieni”, a spus el, acelaşi om care în trecut a contrazis uciderea, de către nazişti, a milioane de evrei în timpul ultimei conflagraţii mondiale.

Moderatorul emisiunii informative „Heute-Journal” a postului public de televiziune german ZDF, Claus Kleber, care a realizat interviul la Teheran, a declarat ulterior agenţiei de ştiri DPA: ” Nu au existat înţelegeri prealabile privind, de exemplu, ce teme să fie abordate în interviu, şi care să fie lăsate la o parte. Administraţia preşedintelui iranian a luptat până în ultimul moment să primească întrebările înainte de filmare dar până la urmă a renunţat. Nu au existat întrebări puse între paranteze”, a spus Kleber, care a mai subliniat „Am vrut să păstrăm controlul redacţional, am dorit o convorbire în care să ne aflăm faţă către faţă, care să poată fi şi prelucrată ulterior. Nu am putut fi în nici un caz de acord cu un interviu pe care să-l difuzăm live.”

Minte sănătoasă în corp săsătos. Aspirina. Este binecunoscut că o doză zilnică de aspirină poate reduce riscul de maladii cardiovasculare; însă un articol publicat recent în revista medicală britanică The Lancet, arată că o aspirină pe zi poate reduce și riscul de cancer. Cercetătorii de la John Radcliffe Hospital din Oxford, Marea Britanie, au analizat recordurile medicale a 25.570 de persoane care au participat la opt studii diferite. Analiza datelor medicale a artătat că după cinci ani, rata deceselor cauzate de cancer a fost redusă cu 21% la pacienți care au luat o aspirină pe zi. Chiar și după 20 de ani, rata mortalității a rămas la fel de redusă la această categorie de pacienți. Rezultatele sugerează că pacienții care au luat o aspirină pe zi au redus riscul la diferite tipuri de cancer, dar incidentele de cancer gastrointestinal au înregistrat reducerea cea mai mare. The American Cancer Society, este de acord că aceste studii aduc o contribuție importantă la eforturile de prevenire a cancerului, însă consideră ca pematur ca medicii să recomande o aspirină pe zi la toată lumea, și avertizează că chiar și o doză mică zilnică de aspirină poate expune pacienții la riscul de hemoragii interne. Dr. Stefan Gluck, medic șef la catedra de hematologie și oncologie de la University of Miami, a declarat că el de mai mult timp recomandă o doză mică de aspirină (81mg) pe zi pacineților lui, și că rezultatele acestor studii vin să confirme ceea ce el a observat mai demult; că aspirina are calitatea de a preveni mai multe tipuri de cancer. Dr. Alan Arslan, profesor de medicină la New York University, este de părere că persoanele care deja se tratează cu o aspirină pe zi fără nici o complicație,  este bine să continue, iar cei care doresc să înceapă un așa regim, ar fi mai bine să consulte un medic înainte de a începe.

Textul săptămânii. ,,Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată”. Maleahi 4,5

Petre și Paul Gheorghe