“Tatăl Meu lucrează …. şi Eu de asemenea lucrez.”
Faceţi ceva bun, faceţi ceva frumos! Când? Acum şi până vine noaptea. Acum şi până vine moartea. Căci “vine noaptea când nimeni nu mai poate lucra”, “căci nu cei morţi laudă pe Domnul”.
Mai întâi că oamenii se împart în harnici şi leneşi. De când aşa nu ştiu, pentru că chiar până ce “lucrul” să fie socotit o povară “Dumnezeu l-a aşezat pe om în Gradina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească”, după ce El Însuşi la fiecare lucrare pe care o făcea, “vedea că era bună”.
Ar fi înţelept ca în fiecare seară – amintindu-ne de creaţiune – să privim înapoi peste ziua trecută şi cu privire la ceea ce am făcut să putem zice “e bun”, “e bine”, iar după şase zile când vremea dă spre Sabat să zicem despre toate cele făcute “FOARTE BUNE”. Aşa a făcut Domnul Dumnezeu, la sfârşitul zilei a şasea s-a uitat peste tot ce crease şi a spus, de data aceasta, ca o concluzie a lucrării Sale, “FOARTE bune”.
Nu ştim dacă în condiţiile istoriei noastre de păcat acest “FOARTE” cu privire la ceea ce facem noi poate fi folosit. Dar să facem ceva bun, ceva frumos, nu doar că ne stă în putinţă, dar se şi cuvine. Ce? Fiecare după sine şi putinţele sale, altfel de la unul la altul dar fiecare CÂTE CEVA bun, CÂTE CEVA FURMOS şi atmosfera de viaţă necăjită se schimbă, iar trăirea se mai colorează şi ea. Şi chiar mai presus de acestea, reflecţia şi răsunetul lor fiind în acord cu planurile lui Dumnezeu, mai ating şi ferestrele şi strunele cereşti spre aducere aminte la ziua judecăţii.
Nu este treaba mea la CE BUN şi CE FRUMOS să mă refer pentru fiecare, dar este cumva şi treaba mea de a stimula acest lucru şi a spune că nimeni nu este în afara lui. BINELE şi FRUMOSUL nu sunt dimensionale, nici statistice, nici comparative de la unul la altul. Singura referinţă este individuală, de la cât şi cum s-ar fi putut face şi cât şi cum s-a făcut. Aici este domeniul în care se măsoară, se cântăreşte şi se apreciază de către Domnul care cunoaşte totul.
Nu cred că este chiar rău, ba poate e bine, să ne întrebăm dacă lumea este MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ cu noi decât fără noi, şi dacă, în general, ar fi fost MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ dacă nu eram decât dacă am fost. Analiza aceasta se referă la viaţa de acum, dar are rezonanţă şi cu privire la viaţa veşnică. A nu se înţelege pledoaria aceasta ca fiind un apanaj pentru interpretarea ieftină care tot circulă în ultima vreme printre noi de a face ceva BUN, FRUMOS, pentru a fi mântuiţi. A se înţelege că nefăcând lucrurile bune şi frumoase pe care Domnul ni le-a dat să le facem suntem în afara sferei mântuirii, în cea a nemântuirii. MÂNTUIREA este lucrarea lui DUMNEZEU. NEMÂNTUIREA este lucrarea NOASTRĂ, şi poate mai bine zis este NELUCRAREA noastră. Aici, FACEŢI CEVA BUN, FACEŢI CEVA FRUMOS, însemnând FACEŢI BINELE, FACEŢI FRUMOSUL. FACEŢI-LE şi NU LE LĂSAŢI NEFĂCUTE, constituie trecerea noastră de la NELUCRARE care înseamnă NEMÂNTUIRE la aşezarea sub LUCRAREA DOMNULUI care înseamnă MÂNTUIRE. În această lucrare vitală cu urmări veşnice, MERITUL nu are nici o valoare şi nu merită a fi pus în discuţie.
Pentru a evita greşeli de înţelegerea, “FACEŢI CEVA BUN, FACEŢI CEVA FRUMOS”, punem mai întâi accentul pe “FACEŢI”, responsabilitatea participării cu Domnul la planurile Sale, şi imediat “CEVA BUN, CEVA FRUMOS” care exclude CEVA RĂU, CEVA URÂT, tot ca o participare la planurile Domnului, mântuitoare.
În deja oboseala spusă de la început “în sudoarea frunţii tale”, consecinţă a neascultării, îndemnul de a face ceva chiar şi bun şi frumos, nu prea e bine venit. Şi totuşi, trebuie să recunoaştem că un lucru bun făcut, frumos făcut, nu doar că nu sporeşte oboseala, ba chiar mai împuţinează “sudoarea frunţii”, chiar dacă el este în plus datoriilor obşinuite de facere. Domnul face să fie aşa. Este binecuvântare de la El.
Am obosit? Dacă n-am obosit de tot, să mai facem câte ceva bun, câte ceva frumos. Dacă într-adevăr am obosit, Domnul zice şi pentru acum “Veniţi de vă odihniţi” şi mai ales va zice aceasta la sfârşitul tuturor lucrurilor şi lucrărilor arătând către Impărăţia Sa.
A-L lăuda pe Domnul este şi bine şi frumos şi UŞOR de făcut chiar şi pentru cei mai fără putinţă fizică. Biblia zice: “De şapte ori pe zi Te laud”. Adică toată ziua cuprinzând şi noaptea.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
