CUM ESTE POSIBIL?!?
Gălăgie planetară despre un APOCALIPS FALS pentru a sustrage atenţia de la APOCALIPSUL ADEVĂRAT. Iată ce se întâmplă pe pământ în zilele noastre.
Decembrie 2009 . La Copenhaga, APOCALIPSUL ŞTIINŢIFIC a fost o contrafacere a APOCALIPSULUI PROFETIC. Nimeni nu s-a mai gândit la cel de al doilea.
Când este vorba de lucruri petrecute cu 6.000 de ani în urma, omul e “sceptic” în a crede şi “depăşit” în a şti. Dar el ŞTIE EXACT şi în amănunt – până la a nu mai fi nevoie să creadă – că 50.000.000 de milioane de ani în urmă, CO2 în atmosfera pământului era mult mai scăzut decât acum. Şi acest lucru de ŞTIERE, se întâmplă concomitent cu declaraţia de NEPUTINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ – chiar şi a carbonului 14 – de a trece dincolo de şi aşa disputata mărime de timp stabilită la 30.000 de ani sau alte eventuale teste mai actuale cu aceeaşi aproximaţie populară. Stupidităţi.
După cum omul proclamă o CREAŢIUNE FĂRĂ DE DUMNEZEU, tot aşa el proclamă un APOCALIPS FĂRĂ DE DUMNEZEU. O APRINDERE prin şi spre EVOLUŢIE, după care o STINGERE tot datorită EVOLUŢIEI. Un paradox mai mare nici că se poate.
Nu aduceţi vină dragi cititori, oamenilor de ştiinţă atei, sau nu numai lor. Marea conferinţă de la Copenhaga pentru SALVAREA PLANETEI şi A OMENIRII – aici e mirarea – a fost oblăduită de conducătorii religiilor lumii, pe suportul financiar al marilor instituţii bancare mondiale. Dar cumva, prin ce ciudăţenie – pe tot parcursul conferinţei ei au uitat de Dumnezeu, de a-I cere sfat în planurile lor. Strigătul de ajutor către El, a lipsit. Invocarea Divinităţii – altădată prezentă în cele mai mici amănunte – acum la MOMENTUL de VÂRF, nu a avut loc. Nici măcar din partea religiilor păgâne. De fapt nici nu mai era nevoie. MITOLOGIA ŞTIINŢIFICĂ a preluat în întregime rolul lor.
Când era cât pe ce să se pună concluzia “GATA, AM REUŞIT”, o şoaptă supremă mai puternică decât orice strigăt de paradă, s-a auzit NEAUZITĂ spunând: “NU ÎNCĂ! ÎNCĂ PUŢIN”. Motive divine. Şi fiecare participant s-a retras la locul de unde a venit. Nu înainte însă de a se trage CLOPOTELE. Ele au bătut de 350 de ori peste bătrâna Europă şi în bună parte a Pacificului. Simbol. Nivelul maxim de concentraţie CO2 stabilit de oameni, dincolo de care nu s-ar cuveni să se ajungă deşi acum ar fi 388. Aceste cifre reprezintă PĂRŢI PER MILION (PPM).
CLOPOTELE au bătut. CLOPOTUL încă nu. Având în vedere scoaterea de către om a CREATORULUI din acest efort pe care îl face de SALVARE a PLANETEI şi a OMENIRII, mi-e teamă că aceste clopote au bătut cumva de ÎNMORMÂNTARE, trase de oameni. Noi ştim că CLOPOTUL ÎNVIERII, al SALVĂRII, al ÎNVEŞNICIRII, este bătut de DOMNUL. Să nu umblăm la CLOPOTE PLANETARE. Aceasta este o treabă a LUI. Ştie El când să sune ULTIMA TRÂMBIŢĂ.
De-alungul discuţiilor de la Copenhaga şi preluat de media de pe oriunde şi la toate nivelurile, cuvântul APOCALIPS, a fost folosit frecvent. Pe aceeaşi perioadă de timp, în bisericile religiei creştine – ca să ne restrângem referirea, cuvântul APOCALIPS – apocalipsul profetic -, a fost folosit cu mult mai puţin, aproape deloc. Iarăşi ciudat, că vorbitorul despre APOCALIPS în cadrul evanghelizării, este suspectat şi chiar acuzat de alarmism, de panică în rândul audienţei şi ar putea fi oprit sau chiar penalizat. La Copenhaga însă, de la tribuna întregii lumi, nimeni nu s-a mai gândit că folosirea acestui cuvânt ar alarma şi ar crea panică.
Pe de altă parte, ZELUL celor care susţin APOCALIPSUL ŞTIINŢIFIC este mult, mult mai mare ca zelul celor care susţin APOCALIPSUL PROFETIC şi el tinde spre aţipire. Am participat într-un fel sau altul la conferinţe Mondiale de APOCALIPS PROFETIC, dar faţă de ceea ce s-a petrecut la Copenhaga, ele au fost anemice. Sau, ca să fiu mai corect, în timp ce la Copenhaga, angajamentul a fost orientat precis către un scop, la întâlnirile de APOCALIPS PROFETIC – expresie care ar putea foarte bine fi înlocuită cu “VENIREA DOMNULUI” – entuziasmul nu lipsea, dar era mai mult un entuziasm statistic, performant, de care e plină media religioasă creştină, un “entuziasm” vecin cu deşertăciunea.
A nu se înţelege dragi cititori, că pământul nostru nu este din ce în ce mai poluat şi că acest lucru ar fi bun. Suntem conştienţi că totodată se împlineşte profeţia că “Domnul va prăpădi pe cei ce prăpădesc pământul”. De la acest lucru însă şi până la ridicarea omului pentru salvarea planetei şi a omenirii, este un drum lung, de neterminat. NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU.
Există frumuseţea înţelegerii biblice că pământul nu se va distruge şi nici nu va fi distrus. El va fi ÎNNOIT de către CEL ce L-A FĂCUT.
Lucrările de la Copenhaga trebuiau conduse de Cel ce a FĂCUT pământul şi omul, de CEL ce VA ÎNNOI PĂMÂNTUL şi va ÎNVEŞNICI OMUL. Şi nu ar mai fi bătut nici un clopot, decât cel că Domnul vine.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
