“Institutul de Cercetări Biblice” şi Lumea Contemporană Papală
Domnul nu vine acum din cauză că Papa Francisc este ultimul papă, ci daca Domnul vine în timpul mandatului său, Papa Francisc va fi ultimul papă. Venirea Domnului are legătură în profeţie cu ceea ce se întâmplă cu papalitatea dar nu este determinată de aceasta, ci venirea Domnului va determina ceea ce se va întâmpla cu această importantă instituţie.
În largul spaţiu dintre scenariul în care orice simbol profetic scripturistic negativ, – de departe iraţional, – cum că papalitatea ar fi fiara, femeia în stacojiu, cornul mic, Babilonul, Omul Fărădelegii, Anticristul, dragonul, etc. etc., concomitent, şi scenariul la fel de iraţional că ea nu reprezintă nimic profetic, o interpretare adevărată trebuie să existe. Nu este posibil ca cea mai proeminentă formaţiune religioasă a lumii să nu joace un rol profetic foarte important în ceea ce se numeşte “evenimentele sfârşitului”. Întâmplările din lumea papală contemporană sunt în atenţie pentru a se şti CÂND vine Domnul? Sau pentru a se şti CĂ Domnul vine repede?
Deşi căutarea împlinirii profeţiilor în evenimentele care au loc nu este o greşeală, concluziile căutărilor pot fi greşite mai ales când ele se referă la cele în desfăşurare, dar aceasta nu înseamnă abandonarea cercetării, care ar fi o şi mai mare greşeală. Este uşor de găsit greşeli în discursul cuiva legat de profeţie în cele petrecute cu lumea papală în ultimele luni. Este cumva ca la 1844. Mai uşor de spus “Domnul nu vine” şi să fie aşa, decât să spui “Domnul vine” şi să nu fie aşa. Pe orice scenariu profetic este mai riscant să spui că Papa Francisc va fi ultimul papă, decât să spui că nu va fi ultimul, fie şi fără vreun scenariu profetic.
Mulţi Îl aşteaptă pe Domnul să vină, aşteptare sinceră şi frumoasă, nelegată neapărat de evenimente, dar cu un simţ scripturistic foarte puternic. Mulţi cercetează vremurile şi văd în evenimente împliniri profetice şi au şi ei un profund simţ scripturistic. Rămân cei sceptici, de orice fel şi în orice.
Personal, deşi poate nu ar trebui, simt nevoia ca străjerii de pe turnuri ai Bisericii să-mi spună şi mie din când în când măcar, ce văd ei. Un punct de vedere cât de cât oficial despre fiecare eveniment important care ar putea fi împlinire de profeţie. Am slăbiciunea aceasta de a mă vrea ajutat în neputinţa mea. Poate greşesc?
Tot ce am putut observa cu privire la o eventuală legătură între profeţiile sfârşitului şi evenimentele recente din lumea papală, este că oficial nu există nici un discurs, dar că atunci când cineva face un discurs neoficial, o mie de argumente împotrivă angrenează media ca mod de transmitere. Sincer, în locul acestei combateri năvălitoare ale cărei argumente pot sta, aş prefera un discurs propriu cât de mic chiar dacă ar suna ca PROPUNERE de interpretare. Ceea ce de exemplu, circulă pe la multe adrese de internet ale credincioşilor, din publicaţia “Reflections” a Institutului de Cercetări Biblice, în special articolul lui Ekkehardt Mueller intitulat “Papa Francisc, 666, and Time Setting”, drept combatere a lui F.S. Fowler şi Ralph Myers, nu-mi place. Nu pentru că scenariul celor doi ar fi adevărat ca interpretare profetică. Sunt reluctant şi eu la ceea ce spun ei despre lumea papală contemporană legată de profeţie, dar articolul care îi combate ultrasistematizat şi sofisticat şi doar atât, mă dezamăgeşte. Punctele de vedere ale celor doi sunt atacabile şi oponentul, purtător de cuvânt cumva al Institului de Cercetări Biblice le-a atacat cu verocitate până aproape la desfiinţare, dar îmi lipseşte un punct de vedere al autorului Ekkehardt Mueller. Nu oferă o alternativă. Nu are discurs, ci doar distruge discursul altora. Chiar dacă discursul său ar fi la fel de greşit ca al celor pe care îi combate măcar s-ar ridica prin el la o egalitate. Indiferent care este rezultatul cercetării al Institutului de Cercetări, el se cuvine a fi făcut cunoscut. Mi-e teamă că despre lumea papală contemporană ei nu au sau nu vor să facă niciun comentariu.
Generic vorbind, de la “Biblical Research Institute” se aşteaptă mai mult decât de la nişte cercetători de profeţie – să le zicem – “particulari”. Un interesat de profeţie privind la o dezbatere între o parte oficială care nu oferă nimic şi una neoficială combătută în detaliu şi dovedită – cel puţin argumentativ – greşită, nu se simte ajutat în înţelegere profetică . N-aş vrea să cred că e vorba pur şi simplu de “oportunism”, deşi s-ar putea să fie şi aşa pentru că disputa se petrece prea cu încrâncenare.
Poate că şi acesta este un semn al sfârşitului alături de toate celelalte care se petrec sub privirile noastre. Cât priveşte evenimentele din lumea papală contemporană a ultimelor luni, este copilăresc să fie considerate fără însemnătate profetică. Cineva trebuie să fie prea ignorant sau prea rău voitor pentru a le socoti întâmplări banale. Care ar putea fi rezultatele cercetărilor Institutului de Cercetări Biblice în acest domeniu?
Eu cred că Domnul vine iute şi mai cred că şi dumneavoastră credeţi la fel.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
