Societatea omenească a intrat în limbaj apocaliptic. Din ce în ce mai mult, termenii profetici din ultima carte a Bibliei sunt folosiţi în vorbirea curentă. Iată câţiva dintre ei: “Apocalipsa”, “Armaghedon”, Balaurul roşu – marele satan”, “Fiara”, “Antichristul” (în loc de Omul Fărădelegii), “Proorocul Mincinos”, “Plăgi”, “Pace, pace” etc.   După ce însăşi Biblia identifică “Balaurul” cu Diavolul, iar protestantismul a interpretat “Fiara” ca fiind catolicismul, şi mai încoace “Proorocul mincinos” – după unele denominaţiuni neoprotestante ar fi sau ar urma să fie protestantismul apostaziat, adică întors la catolicism prin ecumenism, lumea seculară se implică şi ea la intepretări a figurilor profetice din Apocalipsa. Ea a lansat de curând ideea că “Profetul Mincinos” ar fi, ar putea fi, “MEDIA PLANETARĂ” a ultimelor zile. Consideraţia acestui fapt stă în puterea ei teribilă de informare falsă, de trimitere a speţei umane exact în cealaltă parte a realităţii, răsturnând imaginea şi înţelesul adevăratei stări de lucruri.

   De exemplu, dacă MEDIA şi-ar propune să propage “pace, pace” ea ar reuşi să mişte opinia publică mondială spre o “încredere falsă”, acoperindu-i cu succes primejdia cea mare, ducând-o pentru o clipă într-un paradis secular creat de inteligenţa umană, fericirea pe lume. Bucuria oamenilor s-ar propaga repede ca focul pe mirişte şi s-ar stinge tot repede şi de tot, lăsând în urmă funinginea amăgirii celei mari.

   Sub control divin, este adevărat că omenirea ar mai putea face câte ceva în sensul unor “ameliorări” temporare a durerilor lumii, dar cu privire la DUREREA de BAZĂ doar Dumnezeu rezolvă. Să presupunem, acţiune de umanitate lăudabilă, războaiele ar fi oprite printr-o guvernare mondială. Ar fi un câştig enorm în alungarea fricii de conflicte distrugătoare. În această stare de “pace”, lumea s-ar ocupa de educaţie, de eradicarea bolilor, bucuria victoriei umane. Nu ne închipuim însă că cineva este atât de copil încât să se gândească la dispariţia spitalelor, a cimitirelor, etc.

   Dar subiectul de azi este altul. Să revenim la el. MEDIA – Proorocul Mincinos?

   Seculariştii zilelor noastre, chiar mai mult decât căpeteniile religiilor, parcă în panică, răscolesc profeţiile. Dacă – SFÂNTA TREIME – zic ei – este interpretată ca TREI PERSOANE, este posibil ca NECURATA TRINITATE din Apocalipsa – Balaurul, Fiara, Proorocul Mincinos, să fie INSTITUŢII şi nu PERSOANE sau persoane – PERSONALITAŢI la un moment dat, moment apocaliptic?

   Am amintit că Biblia clarifică faptul că BALAURUL este Diavolul. Nu mai e nimic de interpretat cu privire la acest lucru. Cu privire la FIARĂ, în interpretarea clasică ea fiind nu o PERSOANĂ ci o INSTITUŢIE, cei interesaţi de profeţii biblice se întreabă dacă PROOROCUL MINCINOS, ar putea fi şi el o INSTITUŢIE şi nu o PERSOANĂ, căci aşa, MEDIA, propaganda neadevărată care ar arunca lumea în FALS, s-ar potrivi şi ea.

   În acelaşi timp, după confirmarea Bibliei că Balaurul este Diavolul, deci în ultimă instanţă o PERSOANĂ, nu este posibil ca FIARA să fie REPREZENTATĂ în apogeul împlinirilor apocaliptice de o PERSONIFICARE a INSTITUŢIEI într-o căpetenie a ei de ultimă oră cum ar fi OMUL FĂRĂDELEGII? Adică un OM cu o autoritate extraordinară? Şi la fel PROOROCUL MINCINOS, o căpetenie a MEDIEI globalizate, un SUPRAMOGUL investit cu puteri nelimitate de propagandă FALSĂ?

   Aceste întrebări au fost puse public în ultimele zile reale, citându-se APOCALIPSA 19, 20: “Şi FIARA a fost prinsă şi împreună cu ea a fost prins PROOROCUL MINCINOS, care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră SEMNUL FIAREI şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă”. Apocalipsa 20, 10: “Şi Diavolul care-i înşela a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă unde este FIARA şi unde este PROOROCUL MINCINOS”. Poate fi o INSTITUŢIE, prinsă şi aruncată în iazul de foc, desfiinţată de Dumnezeu? Poate. Aşa precum Diavolul cu toate INSTITUŢIILE nelegiurii lui. Este evident că “amândouă” au fost aruncate în iazul de foc, biblic – MOARTEA a doua – adică desfiinţarea veşnică.

   În oricât “simbolism”, căutătorul de înţelesuri profetice, simte nevoia ca pentru ULTIMUL SPASM al ISTORIEI LUMII, nişte persoane, devenite PERSONAGII prin identificarea cu planurile diavolului să primească atâta putere peste lume, încât reprezentând INSTITUŢIILE cheie ale rasei umane, să devină factori profetici. Adică, în CLIPA APOCALIPTICĂ, INSTITUŢIILE să-şi numească REPREZENTANŢI (persoane) în ultimul lor rol. De exemplu, OMUL FĂRĂDELEGII, neputând fi diavolul decât dacă am admite absurditatea de interpretare că va încerca întruparea ca OM imitând întruparea Domnului, înseamnă că va fi UN OM cu puteri executive nemaipomenite.

   În legătură cu discuţia din ultimele săptămâni comparând MEDIA cu PROOROCUL MINCINOS, ne amintim cum în vremuri când tehnica era departe sub cea de azi, “Pravda” şi “SCÂNTEIA”, au orbit popoare timp de decenii. Ce se va petrece când în tehnica modernă MEDIA îşi va propune ceva de proporţii globale? Propagarea unei RELIGII FALSE la toate posibilităţile? MEDIA de azi şi de mâine, în perspectiva PROOROCULUI MINCINOS, sau chiar şi numai ca mâna lui dreaptă pe care să se sprijine în minciunile lui, taie răsuflarea oricărui om decent. Şi aceasta este doar puţin din câte ceva, dar atât de important.

   Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)