Adevaratul eroism este remarcabil de sobru si foarte lipsit de dramatism. Nu este dorinta arzatoare sa-i depasesti pe altii cu orice pret, ci dorinta arzatoare sa-i slujesti pe altii cu orice pret. Arthur Ashe – campion de tenis
Nu stiu cat de mult s-a gandit Caleb la semnificatia numelui sau, ( Caleb: indraznet, viteaz, erou), stiu insa ca intr-o zi a fost selectat pentru o misiune speciala, care avea sa demonstreze daca era demn de numele pe care-l purta: a fost recrutat ca… spion!
Chiar daca n-am cunoaste prea multe despre spionaj, este usor sa recunoastem ca spionajul implica risc si chiar pericol de moarte. Si totusi Caleb accepta. Va reusi sa-si indeplineasca misiunea?
Caleb a fost unul dintre cei doisprezece spioni pe care Moise i-a trimis să cerceteze terenurile din Canaan. Trebuia sa dovedeasca stapanire de sine in fata primejdiilor, sa-si apere viata, sa culeaga informatii si sa se intoarca in tabara lui Israel, cu bine.
Când au revenit, zece dintre ei au prezentat un raport rău şi necredincios cu privire la pământul fagaduintei. Dar Caleb şi Iosua au vorbit cu credinţă.
Fata de ceilalti zece, Caleb poseda acea latura pozitiva, caracteristica unui slujitor devotat: optimismul realist… si inca ceva: constientizarea faptului ca o data intors in tabara lui cu vesti, misiunea lui nu se incheie aici. Caleb isi faureste un steag pe care scrie: “Nu va temeti!… Sa mergem!…”
Criza de la Cades-Barnea a descoperit in Caleb calitatile unui erou. El n-a fost orb fata de realitatile situatiei, insa n-a permis problemelor si greutatilor sa-i rapeasca credinta in Dumnezeu si dependenta de Dumnezeu. De asemenea, lui Caleb nu i-a fost teama sa stea in picioare in fata majoritatii, pentru ca stia ca Dumnezeu statea in picioare cu El.
Caleb a demonstrat ca ,,Unu plus Dumnezeu inseamna majoritate“.
Observati diferenta dintre cele 10 iscoade rele si cele 2 iscoade bune, Iosua si Caleb:
1. Cei 10 i-au accentuat pe uriasi, dar cei 2 au accentuat strugurii uriasi (Numeri 13:23–24).
2. Cei 10 au privit la ei insisi si la uriasi (Numeri 13:33), dar cei 2 au privit la uriasi si la Dumnezeu.
3. Cei 10 s-au uitat la Dumnezeu prin prisma greutatilor, insa cei 2 s-au uitat la greutati prin ceea ce stiau ei ca este Dumnezeu.
4. Cei 10 ,,au innegrit inaintea copiilor lui Israel tara pe care o iscodisera“ (Numeri 13:32), dar cei 2 au adus un raport bun din tara (Numeri 14:7–8).
5. Cei 10 au spus: ,,Nu putem sa ne suim impotriva poporului acesta, caci este mai tare decât noi“ (Numeri 13:31), dar cei 2 au spus: ,,Haidem sa ne suim si sa punem mâna pe tara, caci vom fi biruitori!“ (Numeri 13:30).
6. Cei 10 au fost ca Lot, ei ,,au umblat prin vedere, nu prin credinta“, insa cei 2 au fost ca Avraam, umblând ,,prin credinta, nu prin vedere“ (2 Corinteni 5:7).
Caleb a vorbit de bine tara Canaan si a dat o relatare buna despre ce vazuse:
,,Tara pe care am strabatut-o noi ca s-o iscodim este o tara foarte buna, minunata. Daca Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce in tara aceasta si ne-o va da: este o tara unde curge lapte si miere. Numai nu va razvratiti impotriva Domnului si nu va temeti de oamenii din tara aceea caci ii vom mânca. Ei nu mai au nici un sprijin: Domnul este cu noi, nu va temeti de ei!“ (Numeri 14:7–9).
Dumnezeu a răsplătit credinţa lui Caleb, promiţând să-i dea o parte din pământ ca moştenire. Acest pământ, aşa cum descoperim mai târziu în Iosua 14, nu a fost un teren obişnuit, ci unul ocupat de uriasi.
Insa, Caleb a biruit provocările sale prin credinţă. A respins sindromul “lacuste”… Biblia ne spune cum, după patruzeci şi cinci de ani, după ce Dumnezeu i-a făcut promisiunea, la vârsta de optzeci şi cinci de ani, Caleb şi-a luat in primire terenul şi a izgonit pe giganţi (Iosua 15:14).
Ce fel de relatare oferim noi despre mostenirea noastra?
Dumnezeu ne-a chemat din intuneric la lumina si ne-a trimis intr-o misiune si mai speciala. Cu toate acestea, El nu ne dă „terenuri libere” déjà cucerite; El ne oferă terenuri cu giganţi. Unii creştini nu par a accepta această idee; ei doresc să umble prin viaţa de zi cu zi, fără să înfrunte nici o problemă. Dar Dumnezeu îngăduie problemelor să vină la noi, pentru că El ştie că acestea sunt ca un examen; ele vor provoca credinţa noastra, iar biruirea lor va duce la promovarea noastra. Refuzati să va temeti sau să va faceti griji, pentru că îngrijorarea nu funcţionează niciodată.
Iata ce avea sa spuna Dumnezeu despre Caleb:
Numeri 32:11–12: ,,Oamenii acestia care s-au suit din Egipt, de la vârsta de douazeci de ani in sus, nu vor vedea tara… afara de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, si Iosua, fiul lui Nun, care au urmat in totul calea Domnului“.
Compara cu 2 Corinteni 5:15: Hristos ,,a murit pentru toti, pentru ca cei ce traiesc sa nu mai traiasca pentru ei insisi, ci pentru Cel ce a murit si a inviat pentru ei“.
Am spionat destul aceasta lume… Stim foarte multe despre ea. Framantarile ei, crizele ei, promisiunile surogat, cimitirele ei.. Stim chiar si adevarul ca drumul, pe care calatoreste pamantul cazut sub blestem, este infundat. Si cu toate acestea inca nu am cucerit Canaanul. Cantam adesea: “Eroi au fost, eroi sunt inca…” Citim in Epistola lui Pavel catre Evrei, cap. 11. lista eroilor credintei dar nu este de ajuns.
Lista aceea nu este inchisa. Daca vrem ne putem trece numele acolo. Un singur lucru ne ramane de facut:
“Nu va temeti!… Sa mergem!”
Jercan D Alex
PRO împăcare
acrostih
FII bărbat, fii vestitor, un martor conştiincios,
STRĂJER loial, fiu al jertfei, prietenul lui Hristos!
LA lovituri nu răspunde; lasă Biblia să-ţi fie
FARUL luminos ce-ţi duce pasul către veşnicie.
MĂRII, să-i arunci lumină, că furtuna este dură,
ESTE marea confruntare profeţită de Scriptură.
VREMEA nu te-aşteaptă, frate, îşi urmează calea sa…
ÎMPĂCĂRII dă-i o şansă… conturând-o’n viaţa ta!
Jercan D Alex
