Sursa: https://www.facebook.com/events/288759325409834/

The post Basarabia Sufletului Meu – Eveniment Literar-Muzical first appeared on Intercer.

Romaneste

După cum ne-am obișnuit în legătură cu lansările mele de carte, și aceasta de pe 4 octombrie va fi, de fapt, un eveniment literar-muzical. Sunt din nou privilegiat să-i am din nou alături pe Nicu Alifantis pentru un calup muzical pe care numai domnia sa îl poate susține, apoi pe Manuela Hărăbor care va recita, cu grația-i cunoscută, poeme din volum, ca și pe criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu, care va prezenta volumul alături de Dl.Mircea Petean, directorul Editurii Limes. Mă voi bucura să vă am alături preț de un ceas și jumătate, pentru acest eveniment.

Lansarea va avea loc pe data de Miercuri, 04 Octombrie 2017, ora 17, la sediul Librariei Mihai Eminescu, Bd.Regina Elisabeta 16, Bucuresti.

Detalii eveniment la Facebook

English

The launch of the volume Insula Cuvintelor de Acasă (The island of words from home) my first book written exclusively in Romanian, will be – as is the custom by now with my book launches – a musical-literary event. We will be blessed with the talents of some old friends who supported my events in the past. For example musical segment by the exceptional singer/song-writer Nicu Alifantis, a recital of poems from the volume by the amazing Manuela Hărăbor, the presentation of the book by langer-than-life (really!) literary critic and historian Alex Ștefănescu, as well as the Limes Publishing House director Mr. Mircea Petean. I will wear a brilliant bow-tie and possible not a lot else. And I will try to say little, except I will shout it, maybe, like LITTLE!, say. I invite you all to join in, for ninety minutes of music, poetry, bow-ties and fun, with some really talented people.

The launch will take place Wednesday, October 4, 2017, 17.00 hours, at Mihai Eminescu Bookstore, Blvd. Regina Elisabeta 16, Bucuresti.

Facebook event details

Urmatoarele evenimente la Cluj si Baia Mare

Lansarea de carte la Cluj, Miercuri 11 Octombrie 2017, ora 18 la Book Corner Librarium, Bd. Eroilor Nr.15

Lansare de carte la Baia Mare, Joi, 12 Octombrie 2017, ora 13, Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”, Bd.Independentei 48

The post Daniel Ionita – Lansare de carte: „Insula cuvintelor de acasa”, Bucuresti, 4 Oct 2017, Cluj 11 Oct 2017, Baia Mare 12 Oct 2017 first appeared on Intercer.

Consemnare din Sydney – Australia – articol de George Roca –  apărut prima dată în revista online Confluențe Literare, 22 Decembrie 2016.

“Poetul Australian de origine Româna Daniel Ioniță, este reprezentat cu două poezii în limba engleză, Contradiction și Diva, într-o antologie de poezie Australiană, publicată anul acesta 2016 de Puncher & Wattmann, cea mai semnifcativă editură de poezie de la antipozi.

Colecția conține, printre alții, nume faimoase de poeți Australieni contemporani cum ar fi Jean Kent, Martin Langford, Judith Beveridge, Judy Johnson, și David Musgrave.

Daniel Ioniță a devenit cunoscut în ultimii ani iubitorilor de poezie din Australia și România, mai întâi prin apariția volumului Testament – Antologie de Poezie Româna Modernă / Testament – Anthology of Modern Romanian Verse (versiune bilingvă Româna și Engleză) publicat de Editura Minerva, prima antologie reprezentativă și coerentă a poeziei româneși în limba engleză, acoperind aproape 170 de ani de poezie și peste 120 de poeți (de la Vasile Alecsandri, Eminescu, Arghezi etc. pâna la contemporani ca Nichita Stanescu, Ana Blandiana, Nora Iuga, Ioan Es Pop sau Mircea Cărtărescu). La alcătuirea acestei lucrări la care a jucat rolul de editor și traducător principal, Daniel Ioniță a fost asistat de specialiștii Australieni în lingvistică și literatură Eva Foster, Prof.Dr. Daniel Reynaud și Rochelle Bews. Lui Daniel Ioniță i-au mai fost publicate, printre altele, volumele proprii de poezie Agățat Între Stele/Hanging Between the Stars (Editura Minerva, 2013), și ContraDicție (Editura Pim, 2016).

În prezent poetul lucrează la volumul de poezie proprie în limba română Insula Cuvintelor de Acasă, care va apărea sub sigla editurii Minerva la București, ca și la volumul în limba engleză On the Tip of my Tongue (Pe Vârful Limbii), ce-i va fi publicat de editura Puncher & Wattmann – ambele programate spre apariție în decursul lui 2017.

In paralel, de data aceasta în rol de traducător și editor, Daniel Ioniță completează ediția a treia a volumului Testament – Antologie de Poezie Română (versiune bilingvă Română și Engleză) în care vor mai fi adăugați încă 30 de poeți, pe lângă cei 120 cuprinși în ultima ediție, pentru a completa reprezentarea în limba engleză a marii majorități a poeților de semnificație ai literaturii române până în prezent. Se preconizează că Editura Minerva va avea acest volum gata de tipar la începutul lui 2018.”

Iată mai jos una din poeziile lui Daniel Ionita cuprinse în antologia Australiană All These Presences. Textele au fost publicate în acest volum doar în limba engleza, dar sunt redade aici și în versiunea românească, în traducerea autorului.

Contradicție

Te revăd uneori prin ferestre crăpate
Ca pe-un duh străveziu care fumegă dus
Și-mi răsar amintiri dintre lacrimi uitate,
Ca iubiri ce-au apus,
Ca iubiri ce-au apus.

Îmi întinzi spre infern paradisuri precare,
Le apuc tremurat, știind bine că mor;
Încleștată te simt, deși trupul mă doare,
Mi-e atâta de dor,
Mi-e atâta de dor.

Te împing ca să pleci, dar te vreau lângă mine,
Dorul meu ești de-o viaţă, deși moartea-ţi cerșesc,
Mă robești cu-amintiri, cunoscute, străine,
Te iubesc, te urăsc,
Te urăsc, te iubesc.

Contradiction

On occasions, I see you through old windows, now rotten,
A diaphanous ghost, drifting smoky and thin,
And my memories arise among tears long forgotten,
Like a love that has been,
Like old loves that have been.

You are reaching to me, hells and edens are shaking
I am grabbing them trembling, knowing well that I’ll die;
And I feel you afar, for my body is aching,
I am longing to cry,
I am longing to cry.

I have pushed you away, but I wish you beside,
You’re my lifelong desire, though for death I implore,
You enslave me with memories, you submit as my bride
Whom I love and abhor,
Whom I love and abhor.

The post Poetul Daniel Ioniță reprezentat într-o importantă antologie de poezie Australiană first appeared on Intercer.

Agatat intre stele, de Daniel Ionita

„Dupa publicarea Testament – Antologie de Poezie Romana Editie Bilingva (Romana/Engleza) in 2012, Daniel Ionita (continuând colaborarea cu Editura Minerva) lanseaza acum volumul propriu de poezie, AGAȚAT ÎNTRE STELE – HANGING BETWEEN THE STARS.

Volumul publicat de catre Editura Minerva, este prezentat tot in editie bilinva româna și engleza, in traducerea autorului – prefațat de scriitorul și jurnalistul Lucian Vasilescu, postfața fiind semnanta de criticul literar Alex Ștefanescu.

La cele trei lansari organizate in perioada 19-22 Noiembrie in Bucuresti si Cluj, vor participa, pe lânga Lucian Vasilescu și Alex Stefanescu, actrițele Ada Condeescu  și Manuela Harabor, care vor recita din volum, precum și muzicienii Adrian Ivanitchi, Catalin Condurache și Sandy Deac – care vor interpreta melodii pe versurile volumului. Lansarile sunt organizate și prezentate de Ana Munteanu, redactor șef al Editurii Minerva.

Marți 19 Noiembrie, orele 16 – Librăria Mihail Sadoveanu, Bd.Magheru 6-8, BUCUREȘTI

Miercuri 20 Noiembrie, orele 18 – Librăria Bookstory, Str. Eroilor Nr.6, CLUJ

Vineri 22 Noiembrie, orele 17 – Târgul de Carte Gaudeamus (Pavilionul de Expoziții) Standul Editurii Minerva, BUCUREȘTI”

Postfata de Alex. Stefanescu

„Despre Daniel Ioniță mi-a vorbit prima dată eminenta editoare Ana Munteanu, propunându-mi să scriu o prefață la o antologie de poezie românească, Testament, concepută ca o ediție bilingvă, româno-engleză. Autorul – mi s-a explicat – este un român stabilit în Australia, care a selectat și a și tradus poeziile în engleză numai din plăcere. Entuziasmul său s-a transmis cititorilor de poezie din Australia, dintre care unii au făcut un adevărat coup de foudre pentru Eminescu și ceilalți poeți din antologie.

Iată că acum Daniel Ioniță publică un volum de versuri proprii, care se remarcă prin aceeași bucurie de a scrie, rar întâlnită la blazații autori de azi. De fapt, românul din Australia redescoperă poezia, folosind cu încântare cuvinte pitorești, ca Nichita Stănescu în Argotice, rostindu-și discursul într-un ritm solemn, asemenea lui Eminescu, făcând din metafore mijloace de cunoaștere a lumii, în genul lui Blaga. Și toate acestea fără să imite pe nimeni, ci reinventând, exuberant, cu prospețime spectacolul liric.

Bine ați venit, domnule Daniel Ioniță, în spațiul poeziei românești, vă așteptam demult!”

Alex. Ștefănescu

INsulA cuvintelorde-AcAsă – Lucian Vasilescu

La data la care scriu aceste rânduri a trecut aproape un an de când l-am cunoscut pe Daniel Ioniţă. Întâlnirea s-a petrecut la Librăria Bastilia, din Bucureşti, cu prilejul lansării volumului bilingv (română/ engleză) Testament – o antologie de poezie română modernă, apărut la Editura Minerva. Cel care şi-a asumat selecţia textelor şi a semnat traducerea lor în engleză (alături de Eva Foster şi Daniel Reynaud) este Daniel Ioniţă.

Plecat de mai bine de 30 de ani din România, omul acesta locuieşte în Australia şi lucrează la Universitatea Tehnologică din Sidney (unde nu predă literatura, ci o cu totul altă disciplină). În Testament sunt prezenţi (cu unul sau mai multe texte) 56 de poeţi români născuţi în intervalul 1821 (Vasile Alecsandri) – 1960 (Daniel Bănulescu). Ştiam de existenţa acestui proiect de la doamna Ana Munteanu, redactorul-șef al Editurii Minerva, dar abia când am deschis cartea (are 250 de pagini) mi-am dat seama că mă găsesc în preajma unui volum-eveniment. Nu ştiu să fie o altă antologie bilingvă de poezie română care să acopere (incomplet, fatalmente, dar şi din fericire) o perioadă atât de lungă de timp. Lucrarea lui Daniel Ioniţă ar fi trebuit să fie, mai degrabă, opera unei instituţii culturale. Instituţie care fie că nu există încă, fie că există, dar nu se deranjează să se înhame la un astfel de proiect.

Fatalmente, am spus, lucrarea este incompletă – o mărturiseşte chiar autorul –, iar motivul (întemeiat) sunt determinările obiective (de timp şi editoriale). Este incompletă şi „din fericire” pentru că poezia română care s-a scris între 1821-1960 (dar şi de-a stânga şi de-a dreapta acestor ani) îndreptăţeşte „dilatarea” semnificativă a Testamentului la ediţiile sale ulterioare. Astfel privind lucrurile, Testament este o lucrare deschisă pe care sper ca autorul şi editura să aibă puterea de a o duce mai departe. Dacă între timp şi-ar face simţită prezenţa şi instituţia culturală evocată anterior, cu atât mai bine…

S-a mai scris despre această antologie, iar criticul literar Alex. Ştefănescu a semnat o splendidă prefaţă („Poezia dată în dar”). Am să mă opresc puţin la un „aspect” al antologiei, care n-a fost comentat până acum, şi anume la dedicaţie. Iar dedicaţia sună aşa: „Copiilor mei, Părinţilor mei”. Se explică Daniel Ioniţă, în „Nota traducătorului”: „intenţionam să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoţii şi nepoatele mele […] Numitorul comun al acestora era faptul că, deşi stăpâneau limba română la nivelul de conversaţie, nu erau capabili să guste poezia românească. Nu erau capabili, cred eu, să pătrundă minunata ei adâncime – un pastel unic […] o voce deosebită printre marile valori poetice ale lumii. […] am simţit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăşi copiilor mei acest bogat suflet artistic al ţării în care s-au născut şi au crescut părinţii lor.”

Testament este, se vede limpede din dedicaţie şi din precuvân -tarea autorului, o „carte de identitate”, iar Daniel Ioniţă mulţumeşte părinţilor săi „pentru materialul genetic transmis”, determinare pe care se simte dator să o „dea mai departe” copiilor şi nepoţilor săi.  Deşi aceştia nu vor mai trăi niciodată în România. Sau poate tocmai de aceea.

Întreprinderea autorului antologiei Testament este una rară (de nu cumva unică!), emoţionantă şi demnă de plecăciune. Puţini sunt cei care înţeleg să-şi afirme, confirme, să păstreze şi să le transmită urmaşilor identitatea prin poezia limbii în care s-au născut. Puţini sunt cei care înţeleg faptul că poezia este (astăzi mai mult decât oricând) generatoare şi păstrătoare de identitate. În Australia, vorba ceea, „la naiba-n praznic”, Daniel Ioniţă s-ar putea recomanda cu succesul profesional dobândit pe continentul insular. Sau cu cardul de credit. Sau cu statutul social. Sau cu succesul copiilor săi. Sau cu toate astea laolaltă. Dar nu – prin Testament autorul se recomandă, halucinant: Daniel Ioniţă al poeziei române. Iar antologia pe care a alcătuit-o (şi a tradus-o) este adevăratul său document de identitate, este fondul său genetic pentru care mulţumeşte părinţilor şi pe care visează să-l poată transmite copiilor şi nepoţilor săi.

Am zăbovit puţin mai mult asupra antologiei lansate la sfârşitul anului trecut deoarece găsesc că volumul de faţă (pe care l-am citit cu bucurie, dar al cărui titlu nu-l ştiu la data când scriu aceste rânduri) vine în completarea demersului „testamentar”. Fără emfază, fără „gesturi” ample, Daniel Ioniţă „comite” acum poezie în nume propriu (tradusă de el însuşi). Nu este aici niciun semn de orgoliu – este doar o confirmare a identităţii sale şi a faptului că autorul poate face o mulţime de lucruri (de succes) în limba engleză, dar că de visat încă visează în limba română… Sau, aşa cum singur mărturiseşte: „Scrisesem larg, cu litere de sânge/ Numele tău ce-n noapte îl strigam,/ C-o pantomimă oarbă şi mizeră;// Şi nu râdeam, şi nu-mi venea a plânge,/ Parcă murisem, parcă mă năşteam,/ Când te priveam eternă, efemeră.” (Sonet – Sub nori înstrăinaţi)

Continuând, în acelaşi spirit: „Uşor ne trezim printre-n lumină/ Cu jarul pe buze, aducere-aminte/ Gustând dimineaţa și tihna deplină,/ Prea plini de simţiri, prea goliţi de cuvinte.” (Goliţi de cuvinte)

Ceea ce este fascinant la poezia lui Daniel Ioniţă este că aceasta nu este una a plecării de acasă (cu orice preţ) către paranghelii poetice „globale”, ci este una pe contrasens, una a întoarcerii acasă. De fapt, una a rămânerii acasă, căci, se vede treaba, deşi autorul a plecat la zeci de mii de kilometri distanţă de geografia fizică a României, n-a contenit nicio clipă să locuiască în limba română.

„Te privesc, te privesc printre lacrimi/ Nu eşti tu… nu eşti tu, dar mi-e dor/ Să văd prin tristeţi/ De-aburii dimineţi/ Să te ating… să te ating şi să mor.” (Ploaia îmi udă lacrimile)

Nu ştiu dacă Daniel Ioniţă mai are drept de vot la alegerile şi referendumurile organizate în România. Mi-e limpede însă că autorul acestei cărţi are drepturi depline ca cetăţean al limbii române. Limbă în care, iată, încă se scrie şi încă se visează. Iar acesta este, cred, singurul lucru bun care încă ni se întâmplă.

— LUCIAN VASILESCU, 15 octombrie 2013

Alte volume si articole de Daniel Ionita

Dati click mai jos pentru a citi si procura volumele publicate de Daniel Ionita, si pentru a citi mai multe articole despre poezia sa.

http://intercer.net/editoriale/lansarea-volumului-testament-de-daniel-ionita.html

The post Lansarea volumului „Agatat intre stele” de Daniel Ionita, Nov. 19 – 22, 2013 Bucuresti si Cluj first appeared on Intercer.

Mergeam pe drum sălbatec

Daniel Ionita – 2010

Mergeam pe drum sălbatec, în noaptea-nfricosată

Ciocnidu-mă de stâncă, și-n ape șiruind,

Rotind în minte soarta aceolor ce ‘nainte-mi

Murit-au din poteca, prin hăuri nimerind.

Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie

Crengi vii si Frunze moarte spre mine azvârlind

Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum păseste

Dorind în van limanul, și soarele visând.

Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie,

De paloșele vieții și-a limbii sabie rea.

Izbea în chin disprețul, și țepii de mânie

Îmi străpungeau nădejdea ce-n suflet pribegea.

De unde-mi vine plânsul, de unde disperarea?

Coșmaruri curg și celor cu pleoapele în sus?

Sau poate daca ruga mi-ar lumina cărarea,

Susurul blând al Șoaptei l-aș auzi supus?…

The post Mergeam pe drum sălbatec, poezie de Daniel Ionita first appeared on Intercer.

Va trimitem mai jos invitatia trimisa de Consulatul Roman din Sydney si de „Eminescu Cultural Society”, pentru Lanasare de Carte „Testament-Anthology of Modern Romanian verse” la Sydney, pe data de 5 Martie 2013 la orele 18:00. Lansarea va avea loc la libraria Gleebooks, Sydney.

Daniel Ionita

___________________

Afla mai multe despre poeziile lui Daniel Ionita, despre volumul “Testament” si cum poti sa cumperi cartea oriunde in lume:
http://intercer.net/editoriale/lansarea-volumului-testament-de-daniel-ionita.html

The post Lanasare de Carte „Testament-Anthology of Modern Romanian verse” la Sydney, Australia first appeared on Intercer.

Testament – Anthology of Romanian Verse – Bilingual Edition Romanian-English (Daniel Ionita, Minerva 2012).

Comprehensive anthology of Romanian Poetry in English, from 1850 to 2012 (56 poets and over 75 poems in chronological order)

This is beautiful classical and spiritual Romanian poetry translated in English language by Daniel Ionita. His book „Testament” launched in November 2012 at Minerva Publishing House, Bucharest, Romania.

Find more information on the „Testament” Anthology blog:
http://anthology.danielionita.com/

„Testament” Anthology Facebook page:
https://www.facebook.com/pages/Testament-Anthology-of-Romanian-Verse-Bilingual-Edition-English-Romanian/499895673384396?fref=ts

To buy the book:
a) In Europe: go to Minerva website (Romanian), 33 RON
http://www.edituraminerva.ro/detaliiprodus.php?idprodus=256&hash=1928fd2eb32287cd65f24219807496b4

b) USA/Canada/Australia/New Zealand/Asia/ etc by email to dionita@optusnet.com.au

Aceste poezii traduse in limba engleza fac parte din volumul “Testament – Anthology of Romanian Verse – Bilingual Edition” (Daniel Ionita, Minerva 2012). Dorim ca prin aceste articole sa promovam frumoasa poezia romaneasca pentru cititorii de limba engleza. Puteti sa dati “Share” acestor articole catre prietenii dvs. de limba engleza. Gasiti mai multe informatii la sfarsitul acestui articol. Va multumim! Daniel Ionita & Intercer

Mai multe informatii in limba romana:
http://intercer.net/editoriale/lansarea-volumului-testament-de-daniel-ionita.html

Pagina cu poeziile publicate online la Intercer:
http://intercer.net/category/poezie

#poetry #romania #romanian #english #translated   #anthology   #intercer   #minerva   #bilingual   #poets #poems #verse #verses #australia #publishing #publishinghouse #adventistpages #gpluslws

Embedded Link

Intercer Romania | Poezie
doua-inimi. I. L-ai căutat zadarnic printre astre. Luceferi blânzi şi stele căzătoare Te-au îndreptat spre zările albastre, Dar ai aflat că şi seninul doare. Ai căutat-o printre stropi de rouă Şi lacr…

Google+: View post on Google+

The post Testament – Anthology of Romanian Verse – Bilingual Edition Romanian-English, translated by Daniel Ionita first appeared on Intercer.

Daniel Ioniță

De curand, în Noiembrie 2012, Editura Minerva a lansat un volumul intitutlat Testament – Antologie de Poezie Română Modernă – Ediție Bilingvă (Română & Engleză). Volumul este editat și tradus de Daniel Ionița – plecat din România în Noua Zeelanda in 198a, acum stabilit în Sydney – Australia, și avându-i ca asistenți tehnici pe profesorii Eva Foster si Daniel Reynaud, ultimul fiind Decanul Facultații de Artă și Teologie de la Avondale College of Tertiary Education în Australia). La lansare au participat, printer alții, actorii Ion Caramitru, Clara și Bogdan Vodă, compozitorii și intepreții Nicu Alifantis, Andrei Păunescu, Cătălin Condurache, editorul șef de la Minerva, Ana Munteanu, precum și critical și istoricul literal Alex Ștefănescu, care semnează de fapt și prefața volumului.

Cuvântul modern, este folosit aici în sensul lui larg, epoca modernă a poeziei românești începand cu Vasile Alecsandri, deci jumătatea secolului XIX. De fapt volumul cuprinde gama completă a poeziei române, începandu cu clasicii, cum ar fi Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Minulescu, Arghezi, Labiș, Bacovia, Goga, Blaga, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Magda Isanos, apoi scriitorii lansați în anii 1960-70 precum Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Nora Iuga, Marin Sorescu, Radu Gyr, Irina Mavrodin, Dan Verona, Ioan Alexandru, contiunând cui poeții lansați in ultimii 40 de de ani, cum ar fi Ileana Mălănciodiu, Cezar Ivănescu, Mircea Dinescu, Liliana Ursu, Mihaela Malea Stroe, Ioan Es. Pop, Mircea Cărtărescu, Daniel Bănulescu, Daniela Crăsnaru, Lidia Săndulescu-Popa, Florin Lăiu, George Țarnea, precum și cațiva poeți contemporani din Republica Moldova cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Leo Bunaru, și alții. Iată mai jos, în intregime,  nota antologului și traducatorului Daniel Ioniță.

De la un moft la un joc și apoi la obsesie – nu sunt decât câţiva pași. Și apoi, vreo doi ani de muncă grea, despre care nimeni nu te avertizează la început. În final, obsesivii nu pot da vina pentru condiţia în care se află decât pe ei înșiși şi pe materialul lor genetic. Cum altfel aș putea explica maniera în care am progresat de la o singură poezie tradusă la patru, apoi la cincisprezece, fără să-mi dau seama că lucrurile au luat-o pe o pantă periculoasă? Când ajunsesem deja la 26 sau 27 de traduceri (și aproximativ 20 de poeţi), era déjà prea târziu ca să-mi mai pun întrebări cu privire la sănătatea mea mintală. Curentul devenise prea puternic și nu mai puteam înota spre ţărm.

Și astfel, iată că avem aici peste 75 de poezii, acoperind  56 de poeţi, și operioadă începând de la jumătatea secolului al XIX-lea până în ziua de azi.

Acum aproape trei ani am tradus o poezie din română în engleză.

Nimic deosebit până aici, afară doar de cuplul care a citit-o iniţial (el, educat după școala veche, român la aproape șaptezeci de ani, ea vorbitoare nativă de limba engleză) a devenit foarte emotiv. Și nu, așa cum m-am speriat la început, pentru că traducerea ar fi fost jalnică. Ci, în aparenţă, dimpotrivă. Mai târziu, poemul (Octavian Goga, Cântec IV – De va veni la tine vântul) a fost citit de către cei pentru care am intenţionat să-l traduc, copiii mei, reacţia a fost mai puţin emoţională. „Este frumos“, trasformându-se în este „foarte frumos, tată“, atunci când privirea mea a devenit deodată severă…

Toată povestea a început de fapt foarte modest. Intenţionam să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoţii şi nepoatele mele și alţi câţiva prieteni mai tineri. Fie născuţi în afara României sau cel puţin crescuţi și educaţi în străinătate, ei nu puteau aprecia poezia românească sau literatura română.

Numitorul comun al acestora era faptul că, deși stăpâneau limba română lanivelul de conversaţie, nu erau capabili să guste poezia românească. Nu erau capabili, cred eu, să pătrundă minunata ei adâncime – un pastel unic, dar variat, o voce deosebită printre marile valori poetice ale lumii.

Ca și consumator avid de literatură în general, mi-am petrecut cea mai mare parte din viaţă în ţări vorbitoare de limbă engleză, familiar fiind cu literatura engleză clasică și contemporană, ca și cu literatura română. Și am simţit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși copiilor mei acest bogat suflet artistic al ţării în care s-au născut și au crescut părinţii lor. Bănuiesc că aceste simţăminte sunt comune pentru prima generaţie de emigranţi și, din fericire probabil, se vor estompa în mod natural la copiii lor.

Cu toate acestea, fiica mea cea mai mare, profesoară de engleză, a apucat să citească două opere traduse în engleză – Fecioare despletite, de Hortensia Papadat-Bengescu, și Hanul Ancuţei, de Mihail Sadoveanu – care i-au plăcut foarte mult. Dar cam asta a fost tot, deoarece nu am mai găsit alte romane românești traduse în engleză, cel putin la acea vreme, 2002/2003.

O situaţie foarte tristă, după părerea mea. Situaţia traducerilor de poezie română, este putin mai buna, dar este oarecum similară. Există câteva perle de valoare inestimabilă, începând cu traducerea lui Mihai Eminescu realizată cu imens talent de regretatul Corneliu M. Popescu, care in anii ’70 a impresionat in asa masura, încât Premiul Societăţii Engleze de Poezie pentru traduceri în limba engleză, decernat la fiecare doi ani, poartă numele tânărului traducător român, stins din viaţă la 19 ani în tragica seară de 4 Martie 1977, în cutremurul care a luat vieţile unui număr de artiști, cântăreţi, actori care locuiau în clădirile vechi din centrul Bucureștiului.

Altfel, câteva traduceri bune, în special ale unor poeţi care s-au stability în străinătate, cu precădere în Statele Unite, cum ar fi Ion Caraion, Nina Cassian, Liliana Ursu. Dar nici lucrările acestora nu prezintă o calitate coerentă a traducerii pe toată lungimea lor. Totuși, în linii mari ele sunt de bună factură. Afară de asta, am găsit un număr de traduceri de calitate medie și un număr și mai mare la un nivel oarecum jenant. Dar, eu însumi fiind traducător, sunt perfect conștient de proverbul englezesc despre cei care locuiesc în case construite din sticlă…

Toate acestea însă m-au pornit pe calea (iniţial modestă) de a traduce „câteva“ poeme. Nu sunt sigur ce însemna „câteva“ în mintea mea la acea dată. Probabil patru, cinci… Cel puţin așa intenţionam doi ani mai târziu, pe când terminam prima ciornă a poeziei în vers liber Zâmbesc, de Mircea Cărtărescu, și începeam lupta cu rigida, dar minunata formă a Sonetului clipe, al lui Adrian Munteanu, un sonet așezat în cămașa de forţă petrarchiană, după cum vă puteţi închipui.

Un pod mai ușor de străbătut a fost acela al poeziilor deja puse pe muzică. Deoarece copiii mei au fost expuși de-a lungul anilor la muzica folk românească, a fost  natural ca primele încercări să acopere astfel de poeme, de autori cum ar fi: Octavian Goga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, George Ţărnea sau Adrian Păunescu. Familiaritatea cu muzicalitatea și ritmul lor mi-au fost iniţial de mare ajutor. Ideea de a extinde această lucrare de traducere, de a o face reprezentativă, a intervenit mai târziu, când ajunsesem deja pe la al douăzecilea poem, și-mi puneam întrebări cu privire la magnitutinea lucrării în care m-am băgat…

La acest punct, cu ajutorul unei prietene, Mălina Florea, care lucrează în domeniul editorial, am fost pus în legătură cu doamna Ana Munteanu, editorul șef al Editurii Minerva. Mai mult cu speranțe decât cu așteptări pozitive, am trimis câteva eșantioane, ca și povestea începutului lucrării. Spre plăcuta mea surprindere răspunsul a fost unul pozitiv. Mai mult, d-na Munteanu a devenit un mentor în special în privinţa includerii unor poeţi contemporani, cu care, din cauza distanţei și timpului (am părăsit România în 1980, la 20 de ani), eram mai puţin familiarizat. Primele interacţiuni cu dna Munteanu mi-au descoperit un spirit erudit, având o stăpânire adâncă a poeziei și criticii literare românești. Domnia sa a fost cea care a plantat ideea lucrării ca operă reprezentativă, iar călăuzirea primită în privinţa colecţiei de poeţi contemporani este inestimabilă.

De câteva ori diferite persoane au pus la îndoială motivaţia și validitatea unei asemenea lucrări, sfătuindu-mă să renunţ. Argumentele începeau de la: cui îi mai pasă de poezia românească? Nici măcar românilor nu le mai pasă… Celor din afara ţării?… nu-i mai pasă nimănui… (ceea ce este, în mod clar, o falsă prezumţie, pentru că, iată-mă, cel puţin o persoană căreia-i pasă!…). Și, până la „poezia nu poate fi tradusă, trebuie să fie citită în original“ (lucru cu care, fără surpriză, nu voi fi de acord), precum și persoane care mi-au atras atenţia în mod amabil că au văzut destule traduceri făcute de „emigranţi sentimentali“ (Sic!) care nu i-au impresionat mai deloc. Cu acest ultim argument a trebuit să fiu de acord într-o anumită măsură, după cum am scris mai sus.

Mă voi ocupa pe scurt de argumentul că poeţii trebuie citiţi numai în original, sugerând cumva că toate traducerile ar fi false. Dar ce ne facem atunci cu Shakespeare, Yates, Frost, Baudelaire, Verlaine, Hugo, Whitman, Browning, Cummings, Heine, Rilke, Pușkin, Lermontov, Esenin, de Vega, Tasso, Petrarca, Omar Khayam, Rabindranath Tagore, ca să nu mai vorbim de operele magnifice ale scriitorilor biblici (Psalmi, Cartea lui Iov, Cântarea Cântărilor, Cartea lui Isaia), de Homer, de Ovidiu, de Virgiliu și mulţi alţii – care au fost traduși și, prin aceasta, au intrat în conștienţa universală. De aceea continui să cred că poezia poate fi tradusă cu semificativă loialitate faţă de autor – și cred că nu sunt singurul care crede acest lucru.

Pe de altă parte, trebuie să agreez,  deși doar parţial, cu proverbul Italian „traduttore e traditore“, traducătorul e un trădător. În sensul că pentru a străbate acea punte lungă și îngustă dintre două limbi, dintre două culturi, în esenţă dintre două moduri diferite de gândire, este nevoie de un acut simţământ al compromisului, și al unei atente și controlate relativităţi a interpretării. Există acest pact faustian pe care traducătorul trebuie să-l facă. Pentru că, așa cum spunea profesorul Daniel Reynaud, atunci când i-am exprimat aceste îndoieli, dintr-un anume punct de vedere nu există traducere de poezie. Ci doar o interpretare a poeziei într-o altă limbă. Într-o măsură, și pentru felurite motive, traducătorul va trebui să reinterpreteze poemul, ceea ce ridică problema autenticităţii, așa cum au făcut-o unii din criticii mei.

Eterna problemă a traducătorului este aceea că este forţat să aleagă în mod constant, în timpul trasferului unei idei și expresii dintr-o limbă în cealaltă. Iar poezia, cea mai intensă și mai condensată formă de limbaj, este cea mai dificilă din acest punct de vedere. Cele mai obișnuite lucruri, cum ar fi forma poetică – ritmul și rima, de exemplu – nu prezintă soluţii facile. Dacă adăugăm complexitatea adusă de imagine, stare sufletească, dicţie și voce, nu este deloc surprinzător că traducătorii se feresc în general de poezie. Cum se pot captura în mod simultan efectele de imagine, cu semnificaţii interactive combinând sensurile principale cu cele înţelese prin implicaţie (multe din acestea având puternică încărcătură culturală, fiind deosebit de opace la traducere), împreună cu ritmul și sunetul care le aparţin? Problema aceasta este apoi multiplicată când lucrezi cu rânduri, strofe și poeme intregi.

Mai există și alte dificultăţi atunci când se traduc poezii din limbile cu origine latină în limba engleză, acestea fiind bine documentate. Termeni poetici cheie sunt monosilabici în limba engleză, iar mulţi sunt multisilabici în limbile cu origine latină, în special în limba română. Cuvinte ce exprimă stări emoţionale, iubire, bucurie, durere, sunt în engleză love, joy, pain. Părţi ale corpului, cum ar fi mână, picior sau inimă, au corespondenţe precum hand, foot, heart. Iar elemente ale naturii, soare, lună, pârâu, copac, sună precum sun, moon, creek, tree. De aceea, pentru a menţine numărul de silabe, și deci ritmul, aproape fiecare rând al unei poezii în engleză va conţine mai multe cuvinte decât originalul românesc. Acest lucru poate fi, pentru traducător, o binecuvântare și un blestem în același timp, din motive lesne de înţeles.

Totuși o traducere bună va rămâne pe cât posibil fidelă originalului. Și asta nu doar în sensul simplu al unei tranzacţii directe. Autenticitatea are mult mai mult de-a face cu semnificaţia largă și cu sentimentul creat de poem, cu expresia filosofică interpretată artistic, cu textura, cu ritmul și culoarea, cu muzicalitatea și cu fluxul. Principiul care ghidează această traducere este acela de a reda în engleză, pe cât mai aproape posibil, impactul general al poeziei din originalul românesc. Aceasta a însemnat încercarea ca fiecare dintre elementele de mai sus să devină slujitoare ale acestui ţel. De aceea, uneori am folosit imagini și metafore diferite în  versiunea engleză, faţă de originalul din română, încercând în același timp să păstrez sensul general, ca și ritmul. Probabil cea mai dificilă provocare a fost aceea de a transpune figurile stilistice originale în echivalentele lor în limba engleză. Mulţi dintre poeţii români din secolul XIX au termeni poetici, frază și rime care au extins graniţele convenţiilor poetice ale zilei, ca și ale limbajului de zi cu zi – într-o modalitate similară cu aceea a poeziei engleze dinainte de 1900. Pentru a reproduce aceste poeme în engleză, a fost necesar ca, din când în când, din fericire nu prea des, să folosesc o frazare mai greoaie, specifica timpului. În aceste cazuri am rezistat ispitei de a face o traducere mai lină, mai idiomatică decât originalul. Din fericire, majoritatea traducerilor din acest volum se ocupă de poeţii care au scris după 1900, unde dificultăţile de acest gen sunt mai puţin evidente.

O ediţie bilingvă, ca aceasta, va aduce aceste subiecte în prim-planpentru cititorul bilingv. Vom vedea în ce direcţie va cădea decizia lectorului…

Trebuie remarcat însă că intenţia mea pentru acest volum este îndreptată, în principal, către cititorii de limbă engleză. De aceea interesul meu primordial a fost ca poemele să traverseze bine din româna în engleză, să curgă bine în versiunea tradusă.

În colaborare cu dna Munteanu și Editura Minerva, am decis să acoperim în această ediţie o selecţie reprezentativă, pe cât posibil, a poeziei românești moderne, ţinând cont de limitele editoriale de timp în special. Însă deoarece o lucrare de un asemena caracter nu s-a mai realizat până acum, am luat hotărârea, împreună cu editura, să includem și majoritatea poeților consideraţi clasici.

Am făcut acest lucru nu doar din motive de ordin istoric-literar, nici măcar doar dintr-un simţ al datoriei. Motivul-cheie pentru aceasta a fost acela de a dărui cititorului străin de poezie un simţământ complet al contextului istoric al poeziei românești. Lucrări ale poeţilor mai timpurii, născuţi în secolul XIX, cum sunt Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Macedonski, Minulesu, Bacovia, Arghezi, vor ajuta cititorul străin să pătrundă mai bine evoluţia artistică a poeziei românești. La rândul lui, acest lucru va conduce, sper, la o mai bună înţelegere și delectare în privinţa lecturii poeţilor moderni și contemporani, care ocupă majoritatea spaţiului din acest volum.

În plus, în dreptul acestor poeţi clasici, spre delectarea și recompensa proprie, am ales poeziile mele favorite, după cum s-a întâmplat și în privinţa majorităţii poeţilor moderni – ca să clarific acest subiect, în cazul în care cineva ar crede în mod eronat că aș fi fost în întregime posedat de vreun spirit de obiectivitate…

Poezia nu este însă o activitate în întregime raţională sau nici măcar în mod predominant, așa că sper ca această libertate pe care mi-am luat-o să-mi fie iertată. Nu am inclus anumiţi poeţi clasici importanţi, cum ar fi Alexandrescu, Bolintineanu, Vlahuţă sau Topîrceanu.

Probleme de spaţiu și timp au determinat unele compromisuri în această privinţă.

Pe de altă parte, la capătul contemporan al firului, ar fi foarte ușor să fiu găsit vinovat pentru că nu am inclus  poeți precum Nina Cassian, Traian T.Coșovei, Ion Stratan, Florin Iaru, George Anca, Benone Burtescu şi alţii. Și pe bună dreptate. Însă lipsa acestora nu înseamnă ca i-am considerat cumva inferiori. Unii chiar ar avea dreptul să considere contrariul ca fiind adevărat. Insă, cum am spus mai sus, elemental cheie al timpului au conspirat împotriva mea în această privinţă. O viitoare ediţie va include în mod necesar și acești poeți. Aceasta în speranţa în care ediţia prezentă nu va fi un dezastru, și în momentul în care voi fi uitat durerea provocată de munca intensă și de detaliu – o a doua ediţie a Antologiei poeziei române moderne în limba engleză va intra probabil în plan. Dar… să luăm lucrurile pe rând.

Sunt anumite persoane care au jucat un rol crucial în dezvoltarea acestei lucrări adusă la forma ei finală, așa cum vă puteţi bucura de ea în momentul de faţă. În primul rând Ana Munteanu şi Editura Minerva – Victoria Argint și Cristina Dumitrescu pentru copertă şi concepţie grafică, Teodora Tomeș, Gabriela Ilincioiu şi Irina Geambașu pentru toate celelalte activităţi editoriale cheie. Apoi soţia mea Luminiţa, mi-a fost o sursă continuă de suport și încurajare. Eu având și un serviciu de zi cu zi, este de înţeles faptul că o lucrare de o asemenea anvergură a afectat timpul predestinat familiei, fie el de rutină sau timp liber – iar înţelegerea pe care am găsit-o cu privire la această trudă obsesivă a mea, ca și evaluarea artistic-critică adusă de soţia mea (numai atunci când aceasta i-a fost solicitată!!), toate acestea au valoare inestimabilă.

Doua persoane-cheie au contribuit în mod major la calitatea acestei traduceri. Aceştia sunt cei doi asistenţi artistici cu care am colaborat, Eva Foster şi profesorul Dr. Daniel Reynaud, de la Avondale College of Higher Education. Eva și Daniel au petrecut multe ore împreună cu mine revizuind fiecare vers al fiecărui poem, fiecare expresie. Influenţa acestora în privinţa ritmului, a expresivităţii, a soluţionării unor probleme de rimă etc. și chiar a identificării unor greșeli de ortografie, toate acestea au adus lucrarea la un nivel superior.

Apoi se cuvine să mulţumesc mamei mele, Rodica, atât pentru materialul genetic transmis, cât și (mulţumită talentului natural și de asemenea educat în privinţa literaturii) pentru sugestiile ei cu privire la unele dintre poeziile incluse aici. Acest talent provine, fără îndoială, de la bunicul meu I an Ogrean, un talent recunoscut doar de familie, deși nepublicat, în privinţa poeziei. De cealaltă parte a familiei, am crescut de mic copil cu dese recitări de poezie din partea tatălui meu, Constantin, ca și a mătușii mele Lenuţa și a unchiului meu Marin – poezii, în special, de factură spiritual-religioasă.

Demn de menționat aici este și faptul ca mi-am petrecut adolescența în biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din strada Popa Tatu în București, unde am beneficiat de prezența și arta unor poeți deosebit de talentați, cum ar fi doctorul Cornel Greissing, și Lidia Popa. Aceștia scriau o poezie adânc spirituală, fară însă a cadea în capcana unui hei-rupism religios ieftin.

În final trebuie să mulţumesc doamnei profesor Judith Beveridge, de la catedra post-universitară, secţia Literatură de Creaţie, de la University of Sydney. Prof. Beveridge a dăruit în mod generos din timpul ei pentru a-mi transmite perspectiva unică provenită din partea domiei sale ca și poet laureat, publicat pe larg în literatura de limbă engleză contemporană.

Cum va fi primit volumul Testament – Antologie de Poezie Romana – Editie Bilingva (Engleză/Română)? Dumneavoastră, cititorii, fie români, fie de limbă englezâ, veți decide.

Daniel Ionita, Sydney

Noiembrie 2012

The post Testamentul Poeziei Românești către Universalitate first appeared on Intercer.

Now you can buy advertising on the most popular Romanian Adventist website: Intercer.net .

Intercer.net statistics

Intercer has an average of 60,000 unique visitors per month and has a network of related websites where your banner ad will be placed.

Our network of websites include both Romanian and English language websites. Our Romanian websites are visited mostly by Romanian Seventh-day Adventists worldwide. Another part of our visitors are Christians from other denominations.

Visitors from countries like Romania, USA, Canada, Spain, Italy, France, Germany, United Kingdom, Austria, Moldova, Australia, Belgium, Israel, Hungary, Greece, Turkey and other are between the most popular users of our websites.

As many Romanians Adventists live in English speaking countries and many others understand English language, these ads will be relevant for them.

Intercer.net has a Google Page Rank of 4 and an average Alexa rank of 220,000 .

Buy Advertising now!

Buy advertising on Intercer.net so your organization, ministry or business will be able to target our popular websites.

You can buy advertising by CPD (cost per day). Also, if you are interested, we can offer CPI (cost per impression). This package will include a combination of 300 x 250 pixels (for the Romanian websites) and 250 x 250 pixels (for the English websites) banner ads.

Click the above image or the link below to get started!

Buy Advertising on Intercer.net

The post Buy advertising on the most popular Romanian Adventist website – Intercer.net first appeared on Intercer.