12.3 “Sa un obostim in facerea binelui” – “Sa iubesti mila…”

Views

Gertrud si Gabriel Radu 12.3 “Sa un obostim in facerea binelui” (st12 “Sa iubesti mila…”)

Luni, 16 septembrie – „Să nu obosim în facerea binelui”

Fără să lase ca bunele lor intenţii să fie copleşite de „toate problemele din lume”, mulţi ar vrea totuşi să facă mai mult pentru a aduce alinare în vieţile celor care suferă. Există multe atitudini şi acţiuni care ne pot ajuta să fim o soluţie.

Compasiune. A înţelege durerea şi a simţi cu cei care suferă sunt primii paşi spre acţiune. Noi trebuie să ne dezvoltăm şi să ne menţinem sensibilitatea faţă de cei în suferinţă. Astăzi se vorbeşte despre „fatigabilitate compasională”, adică suntem atât de expuşi la tristeţe şi la situaţii tragice, încât mulţi ajung să fie epuizaţi de multele cazuri care cer implicare emoţională şi financiară. Isus a fost conştient de tot răul şi durerea din jurul Lui, totuşi a rămas în continuare milostiv. La fel trebuie să rămânem şi noi.

Educaţie. Din cauză că multe situaţii de nedreptate şi sărăcie nu sunt atât de simple cum par, este important să ascultăm şi să învăţăm cât se poate de mult despre astfel de situaţii. Au fost multe cazuri în care persoane bine intenţionate, încercând să ajute, au făcut mai mult rău. Deşi aceasta nu este o scuză pentru inactivitate, ar trebui să încercăm să ne implicăm în mod informat şi bine gândit.

Rugăciune. Când vedem o problemă, primul nostru gând este să acţionăm „practic”. Dar Biblia ne reaminteşte că rugăciunea este practică. Îi putem ajuta pe cei săraci şi asupriţi prin rugăciunile noastre pentru ei şi pentru cei care au putere asupra lor (1 Timotei 2:1,2), în acelaşi timp căutând călăuzirea lui Dumnezeu pentru a şti cum să ajutăm în cel mai bun mod (Proverbele 2:7,8).

Aşteptări. Un alt element important pentru alinarea suferinţei este să avem aşteptări reale, dată fiind complexitatea situaţiilor sociale, politice şi personale. Tot ce putem spera este să le oferim oamenilor alegeri şi oportunităţi pe care altfel nu le-ar fi putut avea. Uneori ceea ce aleg să facă aceşti oameni cu acele oportunităţi ne va dezamăgi, dar noi trebuie să le respectăm alegerile. În orice mod am încerca să lucrăm pentru cei în suferinţă, principiul călăuzitor ar trebui să fie „tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel” (Matei 7:12).

2. Ce rol ar trebui să aibă rugăciunea în acţiunea creştină? Cum am putea contribui la a răspunde rugăciunilor noastre pentru ceilalţi? Iacov 1:5-8; 2:15,16

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/

12.3 “Sa un obostim in facerea binelui” – “Sa iubesti mila…”

Despre autor
-